Înapoi
Acasă
Biblia

William Branham

Mișcarea "Latter Rain" - "Ploaie Târzie"


Cea mai bine documentată și completă lucrare de cercetare a originilor Mișcării "Ploii Târzii" este lucrarea lui Albert James Dager, numită Kingdom Theology. Majoritatea acestui material se inspiră din lucrarea aceasta.

Conform celor spuse de Dager, Mișcarea "Latter Rain" (deci, "Ploaie Târzie"), a apărut la sfârșitul anilor 40 cu persoana lui Franklin Hall, cel care a înființat un "mare centru de postire și rugăciune pentru trezire" în 1946, în San Diego, California. Pentru a putea să-l analizăm pe William Branham trebuie să-l cunoaștem mai întâi pe Franklin Hall. Pe vremea aceea, Franklin Hall a scris cartea Putere Atomică prin Post și Rugăciune. Această carte care amestecă idei din ocultism cu terminologia creștină a avut un impact semnficativ asupra unui număr de alte organizații de pe atunci. Spre exemplu, Hall a afirmat că rugăciunile creștinilor sunt împiedicate dacă aceștia nu postesc, iar rugăciunile păgânilor primesc răspuns atunci când postesc:

"Multe, dacă nu toate triburile de indieni americani, au căutat revelație de la Marele Spirit prin Rugăciune și Post. Când aceștia aveau foamete, lipsuri, secetă, etc., Marele Spirit era căutat prin rugăciune și post, iar rugăciunile acestora primeau răspuns".

În toate învățăturile sale, Hall a afirmat un număr de idei care demonstreză crezul său că Zodiacul, un studiu bazat pe astrologie, este o modalitate corectă de interpretarea a revelației lui Dumnezeu făcute omului. În cartea sa a spus:

"În semnul zodiacal "Scorpio", care este cel de-al optulea semn al Zodiacului, avem o imagine a scorpionului cu acul ridicat gata de atac. Acesta este semnul morții și se presupune să guverneze zona sexului. Exact înainte de semnul cerului se află semnul Judecătorului. Isus, care este dătătorul VIEȚII, merge înspre moarte și-i scoate MORȚII ACUL. "Unde îți este biruința moarte? Unde îți este boldul (acul) moarte?"

O altă idee principală din învățăturile lui Hall a fost teoria nemuririi în care el a afirmat:

"adormita, nefundamentala înființată biserică trebuie trezită la "cauza reală și la chemarea împlinirii Cuvântului care odată săvârșită va rezulta în țâșnirea adevăratelor izvoare și torente ale mult întârziatei și așteptatei, ploii a neprihănirii. A ploii nemuririi, imortalității pe pământ despre care au scris și au vorbit atât de mulți profeți în profețiile lor. "

Printre numerosele învățături eretice ale lui Hall, se află și pretenția că ar exista o "Substanță Nemuritoare" ("Immortal Substance") care vine asupra credinciosului care se hrănește cu ea "din noul trup al lui Hristos". Hall a numit închipuita substanță, "substanța lui Isus (care este) lucioasă ca metalul". Hall a afirmat că această "Substanță Nemuritoare" poate fi văzută deasupra celor ce frecventau întâlnirile sale sub forma unui superb material auriu sau argintiu strălucitor ce era emanat de vizibilele "Obiecte Cerești Nemuritoare" (IHO - Immortal Heavenly Objects), "Obiecte Cerești Neobișnuite" (UHO - Unusual Heavenly Objects) sau "Obiecte Zburătoare Neidentificate" (UFO - Unidentified Flying Objects)?!

Fără îndoială că Hall a fost sincer în dorința lui de a dobândi iluminare spirituală, cum sunt și cei din zilele noastre ce consideră experiențele ca fiind etalonul spiritualității. Este însă clar că ocultismul amestecat cu expresii creștine și cu referințe din Biblie a fost o piatră de poticnire pentru cei amăgiți.

Știați că William Branham nu a murit?

Un influent exponent din trecut al "vinului nou" și ale cărui învățături sunt reînviate astăzi de învățătorii moderni ai "vinului nou" și ai "Binecuvântării Toronto" ("trezirea râsului sfânt"!?), este nimeni altul decât William Branham. Influențat de Franklin Hall, Branham s-a făcut în 1948 din baptist, penticostal și a început să învețe ceea ce el a numit "Cea De-a Șaptea Eră a lui Dumnezeu pentru Biserică". Branham a crezut literalmente că el este "îngerul" despre care se vorbește în Apocalipsa 3:14 și 10:7, profetul Epocii Laodiceene, epoca sfârșitului. Branham a crezut că mesajul său va aduce ordinea în lume și după aceea Isus se va întoarce. Branham și urmașii lui au crezut că dovada posesiunii Duhului Sfânt era dacă-l urmai pe "profetul lui Dumnezeu", William Branham! Învățăturile lui Branham sunt pline de crezuri eretice, printre care se numără, "doctrina sămânței șarpelui", prin care afirma nașterea lui Cain (biblicul, nu Paul Cain!) din adulterul Evei cu Satana(?!), precum și "Armata lui Ioel" prin care el susținea că "ploaia târzie" reprezintă Mișcarea Penticostală a vremii lui. Branham a învățat că doctrina Trinității, crezul că Dumnezeu este din Trei Persoane, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, se bazează pe un mit babilonian. În vehemența cu care neagă doctrina Trinității William Branham nu este cu nimic diferit de Martorii lui Iehova. El a susținut că Dumnezeu este doar o Singură Persoană care și-a manifestat (arătat) trei atribute diferite. El a mai învățat că Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu ne-a fost oferit sub trei forme diferite: Zodiacul, piramidele egiptene, și Scripturile?! Însă pretenția lui cea mai mare la faimă au fost, închipuitul lui dar al vindecării și al descoperirilor care el spune că îi erau făcute de "glasul" pe care-l identificase ca fiind al unui înger. De obicei, Branham cădea în transă în timpul serviciilor de vindecare și atunci îngerul său lucra prin el. Când era întrebat dacă vindecările sale erau săvârșite de către Duhul Sfânt, Branham răspundea, "Nu, îngerul meu le face"!?

Viața lui William Branham s-a curmat brusc în anul 1965, la șase zile după ce mașina lui a fost lovită frontal de un șofer beat. Mulți din urmașii lui Branham au crezut că într-adevăr el venise în duhul lui Ilie. Alții, au crezut că era Dumnezeu, născut dintr-o fecioară - Fiul Omului. S-au așteptat să învie din morți după trei zile?! Însă, până în această zi trupul lui Branham zace în mormânt. Piatra sa funerară, o piramidă, se poate vedea într-un cimitir din Jefferson, statul Indiana. Înscrisă pe ea este pretenția lui că ar fi fost "profetul" bisericii din zilele din urmă. Acum, deși Branham este mort, învățăturile sale ocultice sunt încă vii prin cei care-i poartă mesajul său.

William Branham și Ploaia Târzie

La sfârșitul anilor 40, Branham a exercitat o puternică influență asupra unui grup din North Battleford, din districtul Saskatchewan, Canada, grup cunoscut sub numele de Frații Sharon. Învățăturile răspândite de acest grup, cunoscute sub numele de "Mișcarea Ploii Târzii" ("Latter Rain Movement") s-au bazat pe ereziile lui Franklin Hall și William Branham. Această învățătură a "Ploii Târzii", care este o combinație a învățăturilor lui Hall și Branham, sugerează că toate pasajele din Scriptură referitoare la refacerea Israelului în zilele din urmă, privesc de fapt Biserica. Adepții acestei învățături, numiți "biruitori" ("overcomers") sau "Fii Descoperiți ai lui Dumnezeu" ("Manifested Sons of God"), deveneau sfinții desăvârșiți și puternici care puneau stăpânire pe Pământ pentru a întemeia Împărăția lui Dumnezeu. Acest grup este un cult despre care organizațiile anti-cultice și apologetice din Statele Unite avertizează creștinii de pretutindeni.

O altă parte importantă a acestei mișcări o constituie doctrina cunoscută sub numele de "Armata lui Ioel". Susținătorii "Ploii Târzii" își întăresc teoria lor bizară a "Fiilor Descoperiți ai lui Dumnezeu", interpretând armata de lăcuste din capitolele 1 și 2 (din Ioel) ca fiind o puternică armată a lui Dumnezeu - de fapt adevărata biserică (adică, ei) care pune stăpânire pe planetă pentru a o pregăti pentru venirea lui Isus.

Fii descoperiți ai Lui Dumnezeu

Un bun semnal al prezenței unei doctrine false într-o biserică este atunci când o învățătură îl proiectează pe om ca fiind mai mare și mai puternic iar pe Dumnezeu manipulat și supus planurilor și intențiilor omului. Este limpede că această idee a "Fiilor Descoperiți ai lui Dumnezeu" se încadrează în această categorie.

Un studiu complet al acestei erezii precum și legătura ei cu învățătura de actualitate cunoscută sub numele de teologia "Împărăția Acum" ("Kingdom Now") pot fi subiectul unei cărți. Deși puțini din cei ce astăzi afirmă această concepție "Împărăția Acum" sunt dispuși să recunoască că au o legătură cu această periculoasă erezie a trecutului, cei ce le-au studiat similaritățile spun că există o legătură puternică. Spre exemplu, Albert James Dager, un expert în acest domeniu, consideră că ideile "Fiilor Descoperiți ai lui Dumnezeu", a "Împărăției Acum", a "stăpânirii/dominării", a "Vinului Nou" și a "Ploii Târzii", au o bază comună și un efect similar. Într-un articol inititulat Profeții Ploii Târzii: Legătura cu Kansas City, Dager ne demonstrează asemănările dintre învățătura Fiilor Descoperiți ai lui Dumnezeu și "Mesajul Împărăției" prin următoarele definiții:

1) În zilele din urmă slujbele de profet și de apostol vor fi reactivate.
2) Profeții vor chema Biserica la sfințenie și la respingerea influențelor lumești aflate în bisericile denominaționale. Adevărata înfiere a lui Dumnezeu se va primi în urma parcurgerii etapelor perfecțiunii: slujitor, prieten, fiu, și în cele din urmă însăși dumnezeirea.
3) Apostolii vor conduce Biserica prin înființarea de biserici independente neafiliate denominațiunilor corupte. Excepție vor face acele biserici convenționale care-și vor părăsi denominațiunea și se vor alătura mișcării.
4) Prin semne și minuni săvârșite de apostoli și profeți, o trezire globală va izbucni și majoritatea lumii va fi adusă la Hristos. Semnele și minunile vor include binecuvântări pentru aceia pe care apostolii și profeții îi vor binecuvânta și blesteme pentru aceia pe care apostolii și profeții îi vor blestema.
5) Trezirea va avea loc ca și rezultat al învingerii de către Biserică a spiritelor demonice, prin rugăciune, postire, și luptă spirituală, în care să se angajeze prin închinare și laudă intensă, prin mustrarea puterilor demonice și a spiritelor teritoriale. Refacerea laudei și închinării cunoscută sub numele de Cortul lui David, include, dansul, cântecul, și lauda exuberantă în limbi.
6) Cei ce ating un anumit nivel de sfințenie sub direcția apostolilor și profeților, își vor învinge toți dușmanii, printre care și moartea și ca prin urmare vor deveni nemuritori. Vor duce la bun sfârșit cucerirea națiunilor înainte de reîntoarcerea lui Hristos. Cucerirea se va face de către armata lui Ioel, o armată de ființe nemuritoare, care vor judeca pe necredincioși și pe cei ce nu acceptă autoritatea apostolilor și profeților.
7) Unii cred că cea de-a doua Venire a lui Hristos se va săvârși în și prin Biserică. Biserica va deveni prezența lui Hristos pe Pământ și va stăpâni națiunile cu un toiag de fier. Alții cred că după ce Biserica a pus stăpânire pe toate neamurile (sau măcar pe o parte semnificativă a lor), Biserica glorioasă și triumfătoare îl va chema înapoi pe pământ pe Isus și-i va înmâna națiunile supuse.

Luată izolat, teologia lui William Branham este în întregime bazată pe propria sa interpretare a cărții Apocalipsei. Astfel, el a pretins că cele șapte stele din Apocalipsa 1:20 au fost următoarele personaje care au fost repartizate fiecărei perioade a Bisericii: Sf.Pavel a fost trimisul sau mesagerul către Efes, între 53-170 d.H (după Hristos); Ireneu a fost trimisul către Smirna, între 170-312 d.H.; Martin către Pergam?; Sf.Columba 606-1520 d.H.?; Wesley către Filadelfia, 1750-1906 d.H.; iar William Branham către Laodicea 1906-? (din, "O Expunere a Epocilor celor Șapte Biserici", pag.4).

Inutil să o mai spunem, dar acestea sunt pure născociri care nu se pot argumenta scriptural (chiar dacă adepții lor pretind că se poate, n.tr.), iar cei pe care Branham i-a ales ca "mesageri" se află în totală contradicție cu el devreme ce aceștia au susținut doctrina Trinității pe când el o neagă.

El s-a auto-intitulat profetul pentru această dispensație (adică pentru această perioadă a Bisericii - n.tr.), spunând că la fel cum Ioan Botezătorul a avut puterea și duhul lui Ilie și a pregătit calea Domnului tot așa William Branham a venit ca să împlinească restul din Maleahi 4:5, verset care din punctul de vedere al Bibliei este o profeție ce privește sfârșitul vremurilor, "ziua Domnului, ziua aceea mare și înfricoșată". Cu alte cuvinte, el pretinde că este chiar prevestitorul Zilei Judecății lui Dumnezeu, părând să înțeleagă bine la ce se referă acel "restul" din Maleahi, însă nefiind persoana potrivită pentru asumarea acelei însărcinări (el afirmă aceasta în "Epoca Bisericii Laodiceene", pag.9-11).

Branham a fost la început ordinat ca predicator baptist, dar după participarea la o adunare penticostală a decis că nu avea tot ce-i trebuie pentru a predica (a afirmat-o în "Evanghelia Supranaturală", pag.11). Astfel, a continuat să-l caute pe Dumnezeu și apoi a pretins că i s-au făcut revelații, arătări ale îngerilor, a auzit glasuri care i-au vorbit și a primit viziuni ale viitorului (vezi, "Așa vorbește Domnul", vol.2, nr.5, pag.28-29). Una din aceste pretinse revelații este tipărită cu constanță în diversele publicații pe care adepții teologiei lui le răspândesc și este aceea a norului circular chipurile format de îngerii care i-au descoperit taina celor șapte peceți. Recent despre același nor s-a afirmat că ar fi chipul Domnului Isus (vezi, "Impactul Descoperirii").

Cu privire la el s-au mai făcut și alte afirmații extraordinare, incluzându-se printre acestea și cea proprie că el a venit ca "slujitor al lui Dumnezeu care a avut o mulțime de vedenii, dintre care nici una nu a dat greș vreodată... " (vezi, "Epoca Bisericii Laodicene", pag.6). Adepții săi de la Cortul lui Branham (Branham Tabernacle) cred că adevărata biserică sunt ei și că aceasta a fost refăcută și resturată prin lucrarea lui Branham ("Așa vorbește Domnul", vol.2, nr.5, pag.11). La rândul său, Branham numește Biserica Romano-Catolică, "marea curvă" a cap.17 al Apocalipsei, iar Bisericile Protestante le numește "stricate" (idem, pag.13).

Cu toate acestea, eroarea cea mai gravă pentru care William Branham nu poate fi un profet al lui Dumnezeu iar teologia lui nu se poate numi creștină, este negarea doctrinei Trinității. Argumentul său este că, "la Consiliul Nicean, învățăturile apostolilor au fost înlocuite cu mult mai noua și recenta doctrină a Trinității". Sau că, "fiecare grup religios care s-a format până în aceea clipă a anului 1914 este un ferm susținător al Trinității. Aceasta este parte a temeliei lor babiloniene" (idem, pag.4-7). Ostilitatea față de orice alte grupuri creștine este o trăsătură comună a cultelor. Martorii lui Iehova, mormonii, sunt doar unii dintre cei care împărtășesc acest crez comun.

Reinterpretarea pe care Branham o oferă Trinității este următoarea: Dumnezeu este o singură persoană care se poate descoperi/manifesta/arăta sub trei forme diferite - ca Tată, ca Fiu și ca Duh. Și în privința acestei interpretări este adevărată zicala, "erezii vechi în veștminte noi", deoarece aceasta este doctrina cunoscută în istorie sub numele de modalism sau sabelianism, după numele promotorului ei timpuriu, Sabelius, care a afirmat că Dumnezeu s-a arătat în trei "moduri" (sau "chipuri") diferite, dar El fiind o singură persoană. Această învățătură se află în clară contradicție cu Scriptura care învață că în natura unui singur și adevărat Dumnezeu se află trei persoane distincte și egale între ele, care există în mod simultan: Tatăl, Fiul, și Duhul Sfânt. Biblia spune că:

1. Există un singur Dumnezeu: Isaia 43:10; 44:6; Deut.4:35; 6:4; 1Tim.2:5, etc.
2. Tatăl este Dumnezeu: Filip.2:11-12; Ioan 17:3; 1Cor.8:4-6; 1Petru 1:3, etc.
3. Fiul este Dumnezeu: Ioan 1:1,14,18; 8:58; Exod.3:14,15, Ioan 10:30; 20:28; Rom.9:5; Filip.2:6; Evrei 1:8; Isaia 9:6, etc.
4. Duhul Sfânt este Dumnezeu: Fapte 5:1-4; 13:2, comparați cu 1Cor.1:1; 2Cor.3:17 și cu Exodul 34:34; Matei 28:19.

De asemenea, Biblia afirmă că există o deosebire, o distincție între persoanele Trinității fiindcă Fiul spune Tatălui, "nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu" (vers.Cornilescu), sau "facă-se nu voia Mea ci voia Ta" (din engleză) (Matei 26:39), iar în afirmația din Ioan 10:30 redată cu acuratețea limbii grecești ne spune, "Eu și Tatăl (noi) una suntem". Datorită formei verbului, ei sunt același Dumnezeu, dar ca persoane diferite. O altă distincție, deosebire de persoane observăm că există între Isus și Duhul Sfânt și între Tatăl și Duhul Sfânt atunci când Isus spune în Ioan 14:15-16 că Tatăl ne va trimite "un altul", "un alt Mângâietor" (cuvântul grecesc pentru "un altul" însemnând "un altul de același fel").

Concluzia la care ajungem este că învățăturile lui Branham sunt greșite și că în consecință el vestește "un alt Isus" (2Cor.11:3-4), (care nu este același cu cel ce este vestit în Biblie!), iar mesajul lui este "o altă evanghelie" decât cea biblică! Creștinii care respectă Cuvântul lui Dumnezeu nu ar trebui să susțină aceste crezuri ci să le demaște! Iar adepțiilor teologiei și crezurilor popularizate de William Branham ar trebui să li se dovedească adevărata lor origine și să fie încurajați că vină la adevăratul Isus. A-l cunoaște pe El înseamnă a avea viața veșnică!

de Carl Beisner, Consultantul Cercetării
tradus și adaptat de Teodor Macavei

SURSE FOLOSITE:
CHRISTIAN RESEARCH INSTITUTE - FACT SHEET 21: WILLIAM BRANHAM
NEW WINE OR OLD DECEPTION? A Biblical Perspective of Experience-Based Christianity - by Roger Oakland


Apologetică