Înapoi
Acasă
Biblia

Trezire amară

R.C. Sproul


Încă avem o problemă. Încă îl avem pe fiul risipitor împreună cu porcii. Și nu l-am salvat încă. Am vorbit despre motivele pentru care el rămâne încă în cotețul porcilor - pentru că se teme de mânia tatălui său. Și ea este un motiv de teamă. Dar de asemenea am înțeles că cu fiecare secundă pe care o petrece departe de tatăl său, mânia se acumulează și ea devine cu atât mai înspăimântătoare. Și vedem acest cerc vicios. Cu cât este mânia mai mare, cu atât și teama e mai mare. Cu cât e mai mare teama, cu atât mai mult el stă departe. Cu cât stă mai mult depărtat, cu atât mai rea este mânia.
Dar ideea pe care Isus nu o spune încă în istorioară este că în timp ce fiul risipitor este într-o țară îndepărtată, în timp ce el este încă adânc adormit, adormit moral, mort din punct de vedere moral, mort din punct de vedere spiritual împreună cu porcii, Dumnezeu trimite pe Fiul Său pentru a satisface mânia Lui. Dumnezeu poartă de grijă pentru a-și restaura fiul, acest fugar, de a-l aduce înapoi la casa Tatălui său. Și astfel istorioara nu se încheie cu fiul risipitor rostogolindu-se în noroi cu porcii.

Astfel, Isus descrie o experiență din viața fiului risipitor când acesta își revine. El se trezește. Dar nu înțelege cu adevărat. Pentru că atunci când Biblia vorbește despre condiția umană, ea nu o descrie ca pe un somn. O descrie ca moarte. Moarte spirituală. Robie a păcatului. Acolo unde nu este viață sau dorință în inima ta să mergi la casa Tatălui. Nu îți pasă de casa Tatălui. Da nu ești atât de mort încât să fii mort și față de cele ce ți se întâmplă, nu-i așa?
Observăm aceasta, că toți oamenii din lume vor să fie eliberați, scăpați sau salvați, din așa-zisa nefericire. Această lume este plină de nefericire. Este plină de dezamăgire. Este plină de durere. Este plină de violență. E plină de moarte. E plină de boli. E plină de necazuri. Și fiecare din această lume vrea să fie salvat de nefericire. Dar de ce există nefericire în lume? Din nou, Biblia spune că motivul pentru care există nefericire în lume este pentru că păcatul este în lume. Și dacă nu ar fi existat nici un păcat, nu ar fi nici nefericire. Așa e? Iată problema noastră. Noi vrem să fim eliberați sau salvați din nefericirea noastră dar nu de păcatul nostru. Noi vrem să păcătuim fără nefericire la fel cum fiul risipitor vrea moștenirea fără tatăl său. El vrea să fie salvat dintre porci dar nu vrea să meargă acasă la tatăl său. Pentru că el e mort în păcatul său. El e adânc adormit față de sfințenia lui Dumnezeu. Până când își revine. Până când primește o chemare. Luminile se aprind.

Eu am nevoie să mă trezesc. Asta s-a întâmplat cu mine. Este uimitor. Am mers la biserică de o mie de ori și niciodată nu am ascultat ce auzeam. Auzeam cu urechile dar nu trecea mai adânc. Blocam cu mintea mea. Și pentru orice trecea de mintea mea, puneam o armură pe inimă. Pentru că atunci înțelegeam, că dacă mă trezeam vreodată față de Dumnezeu, viața mea nu ar mai fi fost la fel. Viața mea nu mi-ar fi aparținut de atunci înainte. Și viața mea urma să trebuiască să se schimbe. Și astfel am încercat să mă îmbăt, să adorm. Nu voiam să ascult aceste lucruri. Până când mi-am revenit, cum a făcut-o și fiul risipitor.

Iată un lucru pe care trebuie să îl înțelegeți. Că fiul risipitor și-a venit în fire dar nu a făcut-o singur, nu mai mult decât Lazăr, când era în acel mormânt, nu a ieșit singur de acolo. Lazăr nu s-a trezit singur. Singurul mod în care poți fi trezit, singurul mod în care eu pot fi trezit, singurul mod în care pot fi grăbit spre viață spirituală este prin puterea lui Dumnezeu Însuși. Uneori mă amuz, dar nu sunt cu adevărat amuzat, când aud predicatori spunând, "Urcă aici, vino în față și hotărăște-te să fii născut din nou." Aceasta este ca și când ai merge la cimitir și ai spune cadavrelor, "Ieșiți din acest coșciug și hotărâți-vă să trăiți din nou." Ai tot atâta putere să te trezești singur din moarte spirituală cât are și un cadavru să se trezească singur din moartea fizică. Singura cale prin care poți să te trezești vreodată este dacă Dumnezeu te trezește. Dar cum face El aceasta? Ceasul cu alarmă este Cuvântul Său. Duhul trezește oamenii, îi grăbește, le dă viață nouă prin auzirea Cuvântului Său.

Și astfel, fiul risipitor își revine. Se trezește. Cum știm noi că trezirea era reală? Am văzut oameni care spuneau, "Sunt treaz. Voi răspunde la chemare. Voi face o mărturisire de credință. Voi fi de acord cu totul. Voi spune rugăciunea." Și imediat ce au spus rugăciunea, își pun capul pe pernă și duși au fost. Sforăie deja. Sunt în poziția culcat. Nu sunt mai treji față de lucrurile lui Dumnezeu decât o sperietoare de ciori. Pentru că nu mărturisirea credinței te răscumpără. Nu primești beneficiile lui Hristos, sau moștenirea Tatălui, printr-o declarație de credință sau printr-o decizie pentru credință ci prin posedarea credinței. Și trebuie să fie reală. Amenințarea judecății lui Dumnezeu este reală. Satisfacerea dreptății Lui prin Hristos este reală. Și pentru ca tu să ai o mântuire reală trebuie să ai o credință reală. Și dacă cineva avea o credință reală atunci acela era fiul risipitor. Și cum știu eu asta? Pentru că primul lucru care i s-a întâmplat acestui băiat după ce s-a trezit este că a spus, "Mă voi ridica și voi merge la tatăl meu."

Circulă o doctrină mortală prin această țară care spune că o persoană poate deveni creștină fără să se schimbe vreodată. Nu o crede! Nu poți rămâne în cotețul porcilor dacă ești creștin. Dacă accepți cu adevărat sfințenia lui Dumnezeu și te bucuri în măreția lui Dumnezeu, dacă te bucuri în satisfacția că Hristos a fost pe cruce pentru tine și Dumnezeu, Duhul Sfânt, te-a resuscitat și te-a adus la viață, El nu te va lăsa împreună cu porcii.
Am discutat cu un pastor recent. El avea o persoană în grupul de tineri și care era, unu, implicată de obicei în traficul de droguri, și, doi, trăia cu o fată care nu era soția lui. Și pastorul a spus, "Nu realizezi că acest stil de viață este complet inacceptabil pentru Dumnezeu?" Și băiatul a spus, "Ei bine, și care-i marea problemă? Toată lumea trăiește așa." Standardul lui Dumnezeu nu este orientat spre ce face toată lumea. Pastorul spunea că Dumnezeu interzice acele lucruri. Și tânărul spune, "Hei, nu te îngrijora domnule pastor." El a spus, "De ce?" Și apoi tânărul, "Eu sunt un creștin firesc." Și de vreme ce sunt un creștin firesc, carnal, pot locui în cotețul porcilor. Nu. El nu este un creștin.
Fiul risipitor, când se trezește, spune "Mă voi ridica și voi merge la tatăl meu." El a stabilit să lase viața veche în urmă. Și a părăsit cotețul porcilor în aceeași zi. Încă mai mirosea a porci și încă avea bălegar de porc pe haine. Și arăta ca și cum fusese cu porcii, mirosea ca și cum fusese cu porcii pentru că într-adevăr acolo fusese. Și nu poți scăpa de petele porcilor în cinci minute. Eu nu spun că atunci când o persoană devine creștină și se ridică și merge la Tatăl, că acolo este sfârșitul păcatului pentru totdeauna. Aceasta este lupta din viața creștină, nu-i așa? Pentru că din când în când ne mai place să călătorim până la cotețul porcilor. Cumva nu am scăpat de fascinația pe care o aveam pentru porci. Dar nu poți rămâne acolo. Nu poți trăi acolo și să te numești creștin.

Fiul risipitor și-a revenit, nu prin puterile sale, și a spus, "Mă voi ridica. Voi ieși de aici. Trebuie să merg acasă. Nu-mi mai este teamă de mânia Tatălui." Mă întreb cum l-a părăsit teama. El a spus, "Mă voi duce acasă și îi voi spune tatălui meu..." Ascultați ce a spus el că îi va zice tatălui. "Voi merge și îi voi spune tatălui meu că am păcătuit împotriva lui și împotriva cerului." Opriți-vă aici. Sunt gata să merg în cotețul porcilor și să spun, "Tinere, nu știu ce ai făcut în ultimii trei ani în mijlocul acestor porci dar ai învățat niște teologie sănătoasă. Ți-aș acorda o diplomă. Sunt gata să te ordinez. Tu înțelegi ceva ce majoritatea oamenilor nu vor realiza niciodată." Și acest lucru este că de fiecare dată când păcătuiești împotriva unui seamăn, o altă ființă umană la nivel orizontal, că fiecare păcat pe care îl săvârșești astfel este de asemenea și unul vertical. Când te jignesc, când te mint, când spun minciuni despre tine, când fur de la tine, când te rănesc în mod nedrept, eu păcătuiesc împotriva ta dar de asemenea păcătuiesc împotriva cerului pentru că cerul îmi poruncește să te iubesc și să te cinstesc și să te tratez cu sinceritate și dreptate și să nu îți produc pagubă. A sosit un moment în viața fiului risipitor când el nu mai spunea, "Hei, eu nu rănesc pe nimeni. Pur și simplu fac ce îmi place mie. Cui îi pasă dacă eu aleg să trăiesc cu porcii. Pe cine rănesc eu?" Tu păcătuiești împotriva lui Dumnezeu! Trezește-te! Și el se trezește și spune, "Trebuie să merg acasă. Trebuie să merg la tatăl meu. Trebuie să îi spun că am păcătuit împotriva lui și a cerului."

Și aceasta este partea cea mai grozavă a poveștii, nu-i așa? El merge acasă. Și vă întrebați ce se petrece în mintea lui. Vă întrebați ce gândește cu cât se apropie mai mult de casă. Mă întreb dacă nu cumva el se gândește, "Oh, ce va spune el. Ce va face?" Și avea discursul pregătit, vă amintiți, chiar înainte de a pleca dintre porci. El a spus, "Mă voi întoarce acasă și îi voi spune tatălui meu, <<Tată, nu sunt vrednic să mă mai numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din robii tăi. Dar doar lasă-mă să fiu acasă. Lasă-mă în casa ta. Ia-mi orice titulatură. Mi-am risipit deja moștenirea. Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Dar doar vreau așa de mult să fiu acasă, vreau atât de mult să fiu în prezența ta încât voi accepta orice. Fă-mă un rob." Aceasta înseamnă pocăință!
Felul de pocăință pe care îl facem astăzi este spunând, "Vino la Isus. Primește-L. Acceptă-L." Urăsc asta. Acceptă-L pe Isus. Cât de arogant. "Da, Isus Te accept." Cine ești tu să-L accepți pe Domnul Isus Hristos, Regele regilor. Întrebarea este, pe tine te acceptă Isus? Nu, Îl accepți tu pe El. Tu nu Îi faci Lui nici un serviciu, acceptându-L, găsindu-L acceptabil. O persoană care Îl acceptă pe Isus în acest sens... "of, da, Îl voi lua pe Isus. Îl voi tolera"... acea persoană nu a primit pe Isus. Acea persoană este încă între porci. Acea persoană încă este moartă, spiritual și moral.
Dar când te pocăiești cu adevărat, cum a făcut-o David când a fost trezit de Natan, vă amintiți, și Natan a spus, "Tu ești acel om." Și David și-a luat pana și a scris Psalmul 51. Tu ai nevoie să studiezi acest Psalm. Și David a spus, "O, Doamne, dacă Tu ai ține fărădelegea, cine ar mai sta în picioare? Doamne, nu mă trata conform dreptății Tale, ci tratează cu mine conform milei Tale pentru că altfel nu voi reuși. Pentru că Tu ai dreptate când vorbești." Auziți ce spune David? David spune, "Doamne, eu știu ce am câștigat. Știu ce merit."
Vedeți, David a trecut de cea mai mare minciună dintre toate. Și cea mai mare minciună cu care ne amăgim pe noi înșine este că noi credem că Dumnezeu ne datorează o viață mai bună decât cea pe care o avem. Că Dumnezeu este dator să ne răscumpere și să ne salveze. Eu le spun mereu studenților mei nici să nu îndrăznească să-I ceară lui Dumnezeu ceea ce merită. S-ar putea să primiți. Pentru că dacă El ar trata cu tine după meritul tău, ești terminat. Dacă Domnul m-ar răsplăti pentru toate păcatele mele, eu nu mai am nici o speranță.

Și astfel fiul spune, "Hei, fă-mă servitor. Isus, lasă-mă să vin acasă. Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul Tău." Nimeni în această încăpere nu este vrednic să fie numit fiu al lui Dumnezeu. Nimeni în această cameră nu este vrednic să fie numit "creștin." Știu că eu nu sunt. Deci, cu fiecare pas pe care îl făcea spre casa tatălui său, se îngrijora, "Ce va spune? Ce va face?" Părea că în fiecare zi bătrânul tată ieșea pe prispă și privea cât de departe îl țineau ochii să vadă dacă nu cumva se ridica praful de pe stradă. În fiecare zi, ca orice părinte din America.
În această dimineață când am luat micul dejun într-un restaurant, era această poză tragică a unui copil mic pe un afiș în restaurant. Și semnul de deasupra spunea, "Dispărut." Nu doream să rămân acolo pentru că tot ce îmi venea în minte era oare prin ce trece un părinte când copilul dispare și nu mai aude niciodată despre el.
Și departe tatăl vede un nor de praf pe stradă. Și privește, își ațintește privirea, nu poate distinge o față. Dar este un fel în care merge omul acela, ceva caracteristic în legătură cu pasul lui. Și inima tatălui începe să sară înlăuntrul lui. Și el spune, "Cine vine pe drum merge ca fiul meu. Se poate oare să fie fiul meu?" Și uitând de orice protocol, el își ridică veșmintele deasupra genunchilor, le leagă cu o curea, năvălește pe ușă afară și începe să alerge pe stradă strigând, "Fiul meu!" Și aleargă la el și îl strânge în brațe și îl îmbrățișează și îl ridică sus în aer și spune, "Ești acasă." Și fiul plânge și spune, "Tată, am păcătuit împotriva ta. Am păcătuit împotriva cerului. Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Dar vreau să vin acasă. Te rog, pot fi robul tău?" "Oh, nu-mi vorbi mie de robi. Vino. Hai să intrăm în casă." Îl lovește pe spate, îl împinge în sus pe scări în casă și spune, "Hei, tăiați vițelul îngrășat. Dați-mi inelul familiei. Vino în capul mesei. Vom avea o sărbătoare. Pentru că fiul meu a venit acasă." Și fratele spune, "Ce? Eu nu am primit vițelul îngrășat. Eu nu am primit inelul familiei. Eu încă îmi aștept moștenirea. El a plecat și a risipit totul și tu îi dai o petrecere?" "Hei, tu auto-îndreptățit respingător," îi spune el fiului său. "Tu îl disprețuiești pe fratele tău care a venit acasă? Acesta este fiul meu care a fost pierdut dar acum este găsit."

Întreaga zi de-a lungul acestei sesiuni, această întreagă experiență, am fost preocupat numai de unul din ei. Și aceasta este pentru a fi treziți față de sfințenia lui Dumnezeu. Ca să ajungem la o înțelegere despre cine este Dumnezeu și ce a făcut El pentru noi. Astfel încât în loc să fugim de El, să ne ascundem de El, să refuzăm să venim la El, noi să venim la Tatăl nostru. Și când venim la Tatăl și El organizează sărbătoarea noi rămânem în casa Tatălui nostru și vrem să Îi fim pe plac. În asta constă viața creștină. Noi ne supunem Lui pentru că vrem să o facem. Pentru că ne desfătăm în el și pentru că suntem veșnic recunoscători.

Tradus de Cristian Coțovan


Diverse