Înapoi
Acasă
Biblia

Găsește o biserică

Alistair Begg


Una dintre cele mai complicate chestiuni de trăire a vieții creștine din secolul douăzeci și unu este cu privire la locul în care să mergi la biserică. Noii credincioși își caută prima lor biserică, creștinii mai vechi se mută într-un loc nefamiliar; și chiar și cei ce sunt stabiliți într-o anumită biserică trebuie să confrunte această chestiune în mod direct. Aceasta se datorează faptului că o mare parte din ceea ce se numește astăzi "biserică" nu prea mai este biserică, cel puțin nu așa cum ne-o prezintă Noul Testament. Prin urmare, dacă ești în căutarea unei biserici locale, singurul loc unde poți descoperi ceea ce contează este Biblia. Cartea Faptele Apostolilor ne oferă un ghid în acest sens:

"Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în legătura frățească, în frângerea pâinii și în rugăciuni. Fiecare era plin de frică, și prin apostoli se făceau multe minuni și semne. Toți cei ce credeau erau împreună la un loc și aveau toate de obște. Își vindeau ogoarele și averile, și banii îi împărțeau între toți, după nevoile fiecăruia. Toți împreună erau nelipsiți de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acasă și luau hrana cu bucurie și curăție de inimă. Ei lăudau pe Dumnezeu și erau plăcuți înaintea întregului norod. Și Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiți." (Faptele Apostolilor 2:42-47)

"Ei stăruiau în învățătura apostolilor."

Primul lucru pe care îl descoperim cu privire la această biserică primară este o dedicare față de învățătura apostolilor. Acești credincioși timpurii i-au auzit pe apostoli în mod direct. Și noi avem aceeași învățătură în Bibliile noastre. Prin urmare, o biserică bună este o biserică centrată pe Biblie. Nimic nu este atât de important ca aceasta - nici măcar o congregație mare, un pastor deștept sau experiențele tangibile ale Duhului Sfânt. Acești primi credincioși nu au făcut niciodată din experiența personală o dovadă a credinței lor, ceea ce este o eroare comună astăzi, pentru că Biblia este instrumentul suprem al lui Dumnezeu pentru reînnoirea oamenilor după chipul lui Isus. Dacă vă faceți timp să citiți întreaga carte a Faptelor Apostolilor, veți descoperi că ea accentuează frecvent poziția centrală a predicării.

Din nefericire, predicatorii care distorsionează Cuvântul lui Dumnezeu sunt prea des întâlniți astăzi. Uneori ei pornesc de la o dorință sinceră de a înmuia inimile întărite, însă inimile nu sunt schimbate prin compromis. Un predicator ar putea fi ispitit să dilueze adevărul cu privire la păcat și la nevoia de pocăință, sau părțile dificile cu privire la întrupare și ispășire, înlocuindu-le cu promisiuni greșite de prosperitate personală ori cu o concentrare asupra lucrurilor politice. Sau, ar putea adopta tehnica unui predicator umorist, depărtându-se de Scriptură și împărtășind o serie întreagă de povestiri amuzante. Deci, primul lucru care trebuie căutat într-o biserică este o dedicare față de doctrina sănătoasă.

"Ei stăruiau [.] în frângerea pâinii și în rugăciuni."

Biblia ne introduce două sacramente, sau ordonanțe, date de către Domnul Isus Însuși. Aceste sacramente - botezul și cina Domnului - vor fi găsite în fiecare biserică bună. Adică, ele nu sunt elemente opționale, deși participarea la aceste sacramente nu mântuiește pe nimeni - mântuirea se găsește doar în Cristos. Nu intrarea în apa botezului e cea care aduce mântuire. Totuși, intrarea în apa botezului semnifică curățirea pe care o aduce Isus. În același fel, nu prin mâncarea pâinii și nu prin băutul din pahar suntem asigurați în Cristos, ci, mai degrabă, mâncatul și băutul semnifică faptul că suntem deja asigurați. O biserică bună va oferi o explicație clară a sacramentelor și a felului de participare la acestea. În adiție la acestea, și rugăciunea este un element vital al unei biserici sănătoase. O biserică bună va include rugăciunea în serviciul de închinare și va accentua atât rugăciunea în comun cât și cea personală.

"Fiecare era plin de frică."

Trebuie să începem să acceptăm și să ne confruntăm cu ceva dificil precum costul urmării lui Cristos. Textul descrie că bucuria, reverența și un fel de teamă caracteriza închinarea credincioșilor din cadrul bisericii Noului Testament. Ei aveau o înțelegere a cât de măreț și sfânt este Dumnezeu - a transcendenței Sale - precum și a faptului că El locuiește în mijlocul poporului Său - a imanenței Sale. O biserică bună, așadar, este una care se preocupă cu închinarea reverențioasă. Totuși, reverența nu înseamnă că suntem restricționați la un stil anume de muzică sau de structură liturgică. De fapt, fiecare slujbă de închinare trebuie să fie o celebrare bucuroasă a faptelor mărețe ale lui Dumnezeu, prin Domnul Isus Cristos. Deși serviciile de închinare tind să fie demne, nu e corect ca serviciile de închinare să fie greoaie. Acum e posibil ca demnitatea să fie grea și ca expresiile de bucurie să fie nerespectuoase, însă modelul bisericii primare nu pune demnitatea și bucuria în opoziție, ceea ce este o practică comună în cercurile evanghelice contemporane. În biserica primară fiecare era plin de teamă deoarece Domnul Isus era prezent. Exista reverență și bucurie, formalitate și simplitate, structură și absența structurii. Trâmbițele sunau și chimvalele răsunau; și alte instrumente se alăturau în mulțimea mare de sunete. Și ei își ridicau vocile lăudându-L pe Domnul și cântau. Acești credincioși nu erau implicați în vreo anumită experiență emoțională ci, mai degrabă, declarau teologia. Într-o biserică bună închinarea se va concentra pe adevăr și va angaja mințile celor care participă. Poate fi și emoțională, în sensul că o astfel de emoție oglindește inimile prinse în uimire și laudă.

"Ei stăruiau [.] în legătura frățească [...] Toți cei ce credeau erau împreună la un loc și aveau toate de obște. Își vindeau ogoarele și averile, și banii îi împărțeau între toți, după nevoile fiecăruia. Toți împreună erau nelipsiți de la Templu în fiecare zi."

Când ne gândim la cuvântul "părtășie", tindem s-avem în minte momentele amuzante petrecute cu oamenii asemănători nouă. Dar părtășia biblică înseamnă mai mult decât o simplă socializare. Credincioșii împărtășesc o viață comună deoarece împărtășim credința într-un singur Salvator și am fost reconciliați cu Dumnezeu Tatăl prin El. Părtășia din cadrul bisericii operează în mare parte ca o familie, ceea ce înseamnă că există și momente unde confruntarea este necesară. În biserică, acest lucru capătă forma disciplinei bisericești. Și o biserică bună va practica aceasta pentru binele întregii congregații, mai exact pentru bunăstarea spirituală a credincioșilor care greșesc.

Lucrul esențial din cadrul adevăratei părtășii este o chemare la generozitate. În Faptele Apostolilor vedem că banii erau adunați și dați celor în nevoie. O biserică bună, așadar, este una care caută să distribuie resursele sale celor aflați în nevoi, întotdeauna și în fiecare circumstanță, cu generozitate sacrificială.

"Și Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiți."

În timp ce acești credincioși primari învățau, se închinau și împărtășeau, ei nu făceau aceste lucruri spre detrimentul evanghelismului. Descoperim aici, în Faptele Apostolilor, că această biserică primară creștea în număr zilnic. Dar cine determina această adăugare? Acesta era Cristos. El este capul bisericii. El este cel care adaugă la biserică. Și El face în mod tipic aceasta prin predicarea Cuvântului, prin închinare și prin vocea credincioșilor care răspândeau vestea bună a Evangheliei. Astăzi, totuși, găsim multe strădanii centrate pe om în dorința de a câștiga convertiți. Astfel de biserici se bazează pe metode iscusite, pe programe, pe idei și scheme mai degrabă decât pe prezentarea doctrinei sănătoase. Nu vreau să diminuez folosirea corectă a programelor bine intenționate. Totuși, o biserică bună este una ai cărei membri caută să trăiască precum ambasadorii Domnului Isus Cristos.

Dacă ești în căutarea unei biserici, caută una unde Cuvântul este proclamat, unde sacramentele și rugăciunea sunt onorate și unde închinarea este una respectuoasă. Caută o biserică unde părtășia este caracterizată de bucurie și generozitate și unde Evanghelia este predicată cu îndrăzneală. E chiar atât de simplu.


Diverse