Înapoi
Acasă
Biblia

Institutul de Cercetări Religioase

Examinarea unor chestiuni cheie în lumina Bibliei

Seria - Lumina Torței

Cât de creștin este Mormonismul?


Este Mormonismul de origine creștină? Aceasta ar putea fi o întrebare dificilă atât pentru mulți mormoni cât și pentru unii creștini. Mormonii vor pretinde că ei includ Biblia printre cele patru cărți pe care ei le consideră Scripturile mormone, și că crezul în Isus Hristos este central credinței lor, după cum indică chiar denumirea lor oficială de, "Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Ultimele Zile" (engl. - "The Church of Jesus Christ of Latter-Day Saints").
De asemenea, mulți creștini au avut ocazia să audă Corul Tabernacolului Mormon cântând imnuri creștine sau să fie impresionați de susținerea de către mormoni a unor înalte standarde morale și a respectului față de familie. Nu înseamnă aceasta că mormonii sunt creștini iar Mormonismul este creștin?
Pentru a găsi răspunsul corect la această întrebare este necesar să comparăm cu atenție doctrinele fundamentale ale religiei mormone cu doctrinele fundamentale ale Creștinismului biblic și istoric. Pentru a reprezenta poziția mormonă am apelat la următoarele binecunoscute lucrări doctrinare mormone, dintre care primele trei sunt publicate de către Biserica Sfinților Ultimelor Zile, și anume, "Principii Evanghelice" (Gospel Principles) (1992), "Dobândirea unei căsătorii celeste" (Achieving a Celestial Marriage) (1976) și "Un studiu al articolelor credinței" (A Study of The Articles of Faith) (1979) lucrare ce-l are drept autor pe apostolul mormon James E. Talmage, cât și "Doctrinele Mântuirii" (3 volume), de către cel de-al zecelea președinte și profet Joseph Fielding Smith, apoi, "Doctrina mormonă" (a 2-a ediție, din 1979) scrisă de către apostolul mormon Bruce R.McConkie, și "Învățăturile Profetului Joseph Smith".

1. Biblia ne învață și creștinii ortodocși de-a lungul veacurilor au crezut că, există doar un singur Dumnezeu Viu și Adevărat și că în afară de El nu mai există altul (Deut.6:4; Isaia 43:10,11; 44:6,8; 45:21,22; 46:9; Marcu 12:29-34).

În contrast, Biserica Mormonă susține că există mai mulți dumnezei (Cartea lui Avraam 4:3...), și că noi, la rândul nostru, putem deveni dumnezei și dumnezeițe, într-o împărăție celestă ("Dobândirea unei căsătorii celeste", pag.130, "Doctrina Mormonă", pag.321). De asemenea, mormonii mai învață și că, cei ce ating dumnezeirea vor avea copii spirituali care li se vor ruga și închina acestora așa cum ne rugăm și ne închinăm noi lui Dumnezeu Tatăl ("Principii Evanghelice", pag.302).

2. Biblia ne învață și creștinii ortodocși de-a lungul veacurilor au crezut că, Dumnezeu este un Duh (vezi, Ioan 4:24; 1Tim.6:15,16), că El nu este un om (Numeri 23:19; Osea 11:9; Rom.1:22,23) și că a existat din totdeauna (din veșnicii) ca Dumnezeu - omnipotent, omniprezent și omniscient (Psalmul 90:2: 139:7-10; Apoc.19:6; Maleahi 3:6).

În contrast, Biserica Mormonă învață că Dumnezeu Tatăl a fost odată un om ca și noi care a progresat ajungând Dumnezeu, având acum un trup de carne și oase ("Doctrina și Legămintele" 130:22; "Dumnezeu însuși a fost odată așa cum suntem noi acum și este un om înălțat, ce șade pe tronul din îndepărtatele ceruri!", din "Învățăturile Profetului Joseph Smith", pag.345-347; "Principii Evanghelice", pag.9; "Articolele Credinței", pag.430; "Doctrina Mormonă", pag.321). Într-adevăr, Biserica Mormonă învață că Însuși Dumnezeu are un Tată și un străbunic, și tot așa până la infinit ("Învățăturile Profetului Joseph Smith", pag.373; "Doctrina Mormonă", pag.577).

3. Biblia ne învață și creștinii ortodocși de-a lungul veacurilor au crezut că, Isus este singurul Fiu al lui Dumnezeu, că a existat dintotdeauna ca și Dumnezeu și că este etern ca și Tatăl și egal cu Acesta (vezi, Ioan 1:1,14; 10:30; Col.2:9). Deși nu era cu nimic mai prejos decât Dumnezeu, la un moment dat El a lăsat deoparte gloria pe care o împărțea cu Tatăl (vezi, Ioan 17:4,5 și Filipeni 2:6-11) și s-a făcut trup pentru mântuirea noastră. Întruparea Lui a avut loc prin conceperea Sa supranaturală de către Duhul Sfânt și nașterea dintr-o fecioară (vezi, Mat.1:18-23; Luca 1:34,25).

În contrast, Biserica Mormonă învață că Isus Hristos este fratele nostru mai mare care a ajuns progresiv la dumnezeire după a fost mai întâi procreat ca și copil spiritual de către Tatăl Ceresc și o mamă cerească și apoi, conceput fizic (deci, trupește) de către Tatăl Ceresc și o mamă pământească ("Dobândirea unei căsătorii celeste", pag.129; "Doctrina Mormonă", pag.546-547; 742). Doctrina mormonă afirmă că Isus și Lucifer sunt frați ("Principii Evanghelice", pag.17-18; "Doctrina Mormonă", pag.192).

4. Biblia ne învață și creștinii ortodocși de-a lungul veacurilor au crezut că, Duhul Sfânt este Dumnezeu și că El este omniprezent (vezi, 1Împărați 8:27; Ps.139:7-10; Ieremia 23:34; Fapte 5:3,4).

În contrast, Biserica Mormonă învață că Sfântul Duh sau Duhul Sfânt este un duh sub forma (înfățișarea) unui om și că doar influența Lui se poate spune că este prezentă pretutindeni ("Principii Evanghelice", pag.37; "Doctrinele Mântuirii", vol.1, pag.38, 49-50).

5. Biblia ne învață și creștinii ortodocși de-a lungul veacurilor au crezut că, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt nu sunt niște dumnezei diferiți, separați, sau niște ființe separate, despărțite, ci doar Persoane distincte ce se află în Dumnezeirea Triunitară. În tot Noul Testament Fiul, Duhul Sfânt cât și Tatăl sunt identificați separați ca și Dumnezeu și fiecare în parte este arătat acționând ca și Dumnezeu (Fiul : Marcu 2:5-12; Ioan 20:28; Filip.2:10,11; Duhul Sfânt : Fapte 5:3,4; 2Cor.3:17,18; 13:14), și totuși Biblia ne învață că aceștia trei sunt în același timp un singur Dumnezeu (vezi, punctul 1).

În contrast, Biserica Mormonă învață că Tatăl, Fiul și Sfântul Duh sunt trei dumnezei diferiți ("Învățăturile Profetului Joseph Smith", pag.370; "Doctrina Mormonă", pag.576-577), Fiul și Sfântul Duh fiind odrasla literară a Tatălui Ceresc și a unei soții celeste ("Encyclopedia of Mormonism" de Joseph Fielding McConkie, vol.2, pag.649).

6. Biblia ne învață și creștinii ortodocși de-a lungul veacurilor au crezut că, omul a Căzut în păcat și că această cădere a fost un mare rău prin care păcatul a pătruns în lume aducând condamnare și moarte tuturor oamenilor. Astfel noi ne naștem acum având o natură păcătoasă și vom fi judecați pentru păcatele pe care le comitem ca și indivizi (Ezechiel 18:1-20; Rom.5:12-21).

În contrast, Biserica Mormonă învață că păcatul lui Adam a fost "un pas necesar în planul vieții și o mare binecuvântare pentru noi toți" ("Principii Evanghelice", pag.33, "Cartea lui Mormon" - 2 Nephi 2:25; "Doctrinele Mântuirii", vol.1, pag.114-115).

7. Biblia ne învață și creștinii ortodocși de-a lungul veacurilor au crezut că, jertfa de ispășire a lui Hristos este în primul și-n primul rând, soluția pentru păcatul omenirii. Luând păcatele personale ale tuturora, din trecut, prezent sau viitor, asupra Lui în trupul Său, pe cruce (vezi, 1Petru 2:24), ca și Miel fără prihană al lui Dumnezeu, Hristos a satisfăcut pe deplin mânia Divină îndreptată asupra noastră, a tuturora, pentru ca toți cei ce-l primesc pe El prin credință să fie iertați și îndreptățiți înaintea lui Dumnezeu, în El (2Cor.5:21).

În contrast, Biserica Mormonă învață că scopul ispășirii a fost de a obține, pentru toți oamenii, învierea și nemurirea (imortalitatea), indiferent dacă-l primesc prin credință pe Hristos, sau nu ("Doctrina Mormonă", pag.669; "Articole ale Credinței", pag.87, 89-91; "Doctrinele Mântuirii", vol.2, pag.47).

8. Biblia ne învață și creștinii ortodocși de-a lungul veacurilor au crezut că, suntem mântuiți doar prin har, fără faptele făcute în neprihănirea noastră (vezi, Efeseni 2:8, 9). Legea morală (Cele Zece Porunci) ne-au fost date pentru a ne face conștienți de absoluta noastră incapacitate de a împlini cerințele sfințeniei lui Dumnezeu (vezi, Rom.3:20; 5:20; 7:7-8; Gal.3:19), iar legea ceremonială (a jertfelor) ne-a fost dată pentru a ne arăta venirea în har a Mielului lui Dumnezeu care urma să înlăture păcatul lumii (Ioan 1:29; Evrei 9:11-14; 10:1-14). Noi nu putem face nimic pentru a ne câștiga/dobândi mântuirea și viața veșnică deoarece fără Hristos suntem, din punct de vedere spiritual, "morți în păcatele noastre" (Efes.2:1,5), iar inima nouă care dorește să-l asculte pe Dumnezeu este mai degrabă rezultatul mântuirii, decât consecința conformării noastre unui standard. (Cu toate acestea este adevărat că fără dovada unei purtări/vieți schimbate, mărturia de credință în Hristos a unei persoane trebuie pusă la îndoială; mântuirea doar prin har și prin credință neînsemnând că omul poate trăi cum îi place - vezi, Rom.6:1 și versetele următoare).

În contrast, Biserica Mormonă învață că viața veșnică în prezența lui Dumnezeu (din "împărăția celestă") trebuie dobândită/câștigată prin respectarea diferitelor legi și reguli ale Bisericii Sfinților din Ultimele Zile. Faptele bune sunt o condiție a mântuirii (asigură intrarea în "împărăția celestă" - "Principii Evanghelice", pag.303-304; "Perla de Mare Preț", "Cel de-al Treilea Articol al Credinței", "Doctrina Mormonă", pag.339, 671; "Cartea lui Mormon" - 2 Nephi 25:23).

9. Biblia ne învață și creștinii ortodocși de-a lungul veacurilor au crezut că, Biblia este unicul, finalul și infailibilul Cuvânt al lui Dumnezeu (vezi, 2Tim.3:16; Evrei 1:1,2; 2Petru 1:21) și că Acesta va rămânea pentru totdeauna (este veșnic) (1Petru 1:23-25). Conservarea providențială de către Dumnezeu a textului Bibliei a fost confirmată în mod minunat de descoperirea Sulurilor de la Marea Moartă (pentru documentare și informații suplimentare contactați Institutul la adresa de la încheiere).

În contrast, Biserica Mormonă învață că Biblia a fost coruptă, că îi lipsesc multe din "părțile limpezi și valoroase" și că nu conține plinătatea Evangheliei ("Cartea lui Mormon" - 1 Nephi 13:26-29; "Doctrinele Mântuirii", vol.3, pag.190-191).

10. Biblia ne învață și creștinii ortodocși de-a lungul veacurilor au crezut că, adevărata Biserică a fost întemeiată divin de către Domnul Isus și că niciodată nu a dispărut și nu va dispărea de pe Pământ (Mat.16:18; Ioan 17:11; 1Cor.3:11). Creștinii recunosc că au existat vremuri de abatere și apostazie în Biserică, dar mai cred de asemenea că întotdeauna a existat o rămășiță care a păstrat cu strictețe esențele biblice.

În contrast, Biserica Mormonă învață că a existat o apostazie totală și completă a Bisericii de la modelul întemeiat de Isus; această stare de apostazie "încă predomină dar cu excepția acelora care au ajuns la cunoștința evangheliei restaurate" a Bisericii Mormone ("Doctrina Mormonă", pag.44; "Principii Evanghelice", pag.105-106; "Doctrinele Mântuirii", vol.3, pag.265-271).

Concluzie: Afirmațiile de mai sus, evidențiate prin italice, constituie evanghelia obișnuită ce este crezută de toți creștinii ortodocși, din toate secolele, indiferent de denumirea bisericilor lor de apartenență. De partea cealaltă, unele religii ce pretind să fie creștine în crezuri și practică, așa cum este Mormonismul, acceptă drept Scriptură alte scrieri din afara Bibliei, învață doctrine care o contrazic și susțin crezuri complet străine învățăturilor lui Isus. Multe din aceste religii au apărut în ultimii 200 de ani (cum ar mai fi, Știința Creștină, Martorii lui Iehova, Mormonismul, etc.), și reprezintă cu adevărat apostazia, deci lepădarea de credința creștină tradițională inspirată de Biblie.
Mormonii susțin alături de creștinii ortodocși multe din definițiile biblice importante și preceptele lor etice. Cu toate acestea, punctele descrise mai sus sunt exemple ale diferențelor fundamentale și ireconciliabile dintre Creștinismul biblic și istoric și Mormonism. Deși aceste diferențe nu ne împiedică să ne purtăm prietenește cu mormonii, totuși nu-i putem considera frați și surori de credință în Hristos. Biblia ne avertizează cu tărie privitor la profeții falși care vor predica "o altă evanghelie", vor vesti "un alt Isus" și vor fi însoțiți de "un alt duh" (vezi, 2Cor.11:4,13-15; Gal.1:6-9). Biserica Mormonă, după titulatura ei oficială, "Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Ultimele Zile" (LDS - Latter Day-Saints) declară documentul ei fondator, "Cartea lui Mormon", ca fiind "Un alt testament al lui Isus Hristos", sau "O nouă revelație a lui Isus Hristos" (n.tr.). Noi credem că în realitate este vorba de, "Un testament al unui Alt Isus" și că Mormonismul nu este creștin de origine.
S-a mai afirmat că cineva nu poate spune că este mormon și să nege toate doctrinele fundamentale ale Mormonismului, să nege că Joseph Smith a fost un profet al lui Dumnezeu, că, "Cartea lui Mormon" este inspirată divin și este adevărată, că Dumnezeu a fost odată un om care a progresat dobândind dumnezeirea prin respectarea tuturor legilor și preceptelor Bisericii Mormone, și că aceasta a fost întemeiată de Dumnezeu. Cel ce neagă toate aceste crezuri nu poate fi numit membru al Bisericii Sfinților din Ultimele Zile, deci în speță, un mormon. Nimeni nu se poate numi sincer "mormon", dacă nu susține toate doctrinele fundamentale ale Mormonismului. În același fel, dacă mormonii nu cred nici măcar doctrinele fundamentale susținute și crezute de toți creștinii, cum se pot aștepta ca fie primiți de creștini ca frați în credința creștină, sau tovarăși de credință ai acestora?
Mormonii cred că creștinii urmează doctrine apostate. De ce totuși doresc atunci să fie considerați parte integrantă a comunității creștine? Există trei posibilități:

  1. Pentru a le oferi confort și legitimitate. A le justifica personal opțiunea de credință.
  2. O asemenea pretenție le este de folos în eforturile lor de recrutare de membrii, oferindu-le legitimitatea de a se angaja în prozelitism.
  3. Ei se cred că sunt singurii creștini adevărați.

Dacă mormonii cred că ei sunt singurii creștini, atunci nu ar trebui să încerce să se dea drept parte a Bisericii Creștine. În loc, ar trebui să spună deschis lumii că cei ce pretind că sunt creștini ortodocși, nici nu sunt în realitate creștini, și că ei, mormonii sunt adevărații creștini. Ei învață de fapt acest lucru, dar în particular, nu în public.
În acest caz, nouă nu ni se pare decât logic să concluzionăm că pretenția lor de a fi ceea ce știu că nu sunt (adică, parte a ceea ce publicul larg consideră a fi Biserica Creștină), este motivată de toate explicațiile de mai sus, îndeosebi de a doua, și anume, pentru se folosi de această titulatură în folosul marilor lor eforturi prozelite.

Copyright 1989, 1990, 1991, 1994; Institute for Religious Research

INSTITUTE FOR RELIGIOUS RESEARCH
1340 MONROE NW
GRAND RAPIDS, MI 49505-4604
U.S.A.
(616) 451 - 4562

Internet: www.irr.org
E-mail: mail@irr.org

Țelul nostru în publicarea seriei de broșuri numite "Seria Lumina Torței" este întotdeauna de "a spune adevărul în dragoste" (Efes.4:15), și de încuraja credința în Isus Hristos și în afirmațiile Sale exclusive de Mântuitor și Domn, așa cum ne sunt făcute cunoscute de Biblie - Cuvântul final și infailibil al lui Dumnezeu.
Ne-ar face plăcere să vă răspundem oricăror întrebări pe care le aveți despre Isus Hristos sau despre Creștinismul biblic. Vă rugăm să ne contactați la adresa de mai sus.

Responsabilitatea pentru traducerea acestui material revine lui Teodor Macavei.


Apologetică