Înapoi
Acasă
Biblia

Putere prin rugăciune

Edward Mc. Kendree Bounds

Capitolul 16

Rugăciunea multă, prețul ungerii


În credința creștină, ungerea înseamnă rânduirea de către Duhul Sfânt, sau punerea deoparte pentru lucrarea lui Dumnezeu și pregătirea omului pentru ea pe care o face Acesta. Această ungere este unica împuternicire divină prin care predicatorul îndeplinește planurile mântuitoare ale propovăduirii și poate să participe la ele. Fără această ungere nu se obțin rezultate spirituale adevărate; forțele din predicare și rezultatele ei nu se ridică mai presus de discursul profan. Fără ungere, acesta este la fel de potent ca și amvonul nostru.

Această ungere divină asupra predicatorului generează prin intermediul Cuvântului lui Dumnezeu rezultatele spirituale caracteristice Evangheliei, dar fără această ungere, aceste rezultate vor lipsi. Pot fi lăsate multe impresii plăcute, în urma unei astfel de propovăduiri, dar toate să fie departe de țelul predicării evanghelice. Această ungere poate fi simulată. Există multe lucruri care arată asemenea ei, și sunt multe rezultate care se aseamănă cu efectele ei, însă ele sunt străine scopurilor și naturii ei. Fervoarea sau blândețea sugerată de o predică patetică sau emoțională pot să aducă a mișcare produsă de ungerea divină, dar să nu aibe nici o putere, nici o forță de frângere și străpungere a inimii. În mișcarea emoțională și sentimentală produsă de ea, nu se găsește uleiul vindecător de inimi, și nici nu are loc căutarea lor de păcat, cu atât mai puțin vindecarea lor.

Această ungere divină reprezintă aspectul distinctiv care separă adevărata propovăduire a Evangheliei de toate celelalte metode de prezentarea a adevărului. Ea se află în spatele lui și este întrepătrunsă de adevărul revelat, cu toată forța lui Dumnezeu. Ea iluminează Cuvântul, extinde și îmbogățește intelectul, dându-i puterea de a pricepe și reține Cuvântul. Ea califică inima predicatorului și o aduce în starea de blândețe și puritate, îi dă forța și lumina necesară pentru a aduce cele mai înalte rezultate. Această ungere îi dă predicatorului libertate și slobozenie gândului, sufletului, o libertate, plinătate și călăuzire în exprimare, care nu poate fi asigurată de nici un alt proces. Fără această ungere a predicatorului, asemenea altor sisteme ale adevărului, nici Evanghelia nu va avea puterea de a se propaga singură. Aceasta este pecetea divinității ei. Ungerea predicatorului îl pune pe Dumnezeu în evanghelie. Fără ea, Dumnezeu este absent, iar evanghelia este lăsată pe seama forțelor pe care inventivitatea umană, interesul sau talentele oamenilor i le pot desemna pentru a o împuternici și pentru a-i proiecta înainte doctrinele.

În acest element, amvonul creștin dă greș mai mult ca în oricare altul. Tocmai la cel mai important punct al lui, el înregistrează eșecul. El poate avea învățătură, înțelepciunea și elocvența lui pot desfăta și fermeca, senzația și metodele lui mai puțin ofensive pot atrage mulțimile în număr mare, puterea lui mintală poate impresiona și întări adevărul în toate aspectele lui, dar lipsită de această ungere, fiecare din aceste lucruri nu va fi decât asemenea asaltului agitatelor valuri asupra Stâncii Gibraltarului. Spuma și stropii, o vor acoperi, dar pietrele ei vor rămâne neclintite și impasibile. Inima omului nu va fi despietrită din împietrirea păcatului ei, și nici el, păcatul, asemenea stâncilor, nu va fi măturat din inimă de valurile neobosite ale mării.

Această ungere reprezintă forța consacrării, iar prezența ei este testul permanent al acestei consacrări. Doar ea, această ungere divină a predicatorului, asigură consacrarea lui Dumnezeu și lucrării Sale. Alte motive și alte forțe îl pot atrage în această lucrare, însă consacrarea lui este făcută doar de ea. O punere deoparte pentru lucrarea lui Dumnezeu, prin puterea Duhului Sfânt, este singura consacrare pe care Dumnezeu o recunoaște ca fiind legitimă.

Ungerea divină, ungerea această cerească, este ceea ce-i trebuie amvonului și ceea ce el trebuie să aibe. Acest ulei divin și ceresc turnat asupra lui de mâna lui Dumnezeu aflată deasupra lui, este cel ce înmoaie și unge tot omul - inima lui, mintea și duhul lui - până ce-l separă cu o separare definitivă și puternică de toate motivațiile pământești, seculare, lumești și de intențiile egoiste, punându-l deoparte pentru tot ceea ce este curat și evlavios.

Prezența acestei ungeri asupra predicatorului creează tulburarea și fricțiunea din multe adunări. Aceleași adevăruri care au fost predicate în strictețea literei, nu au făcut nici un fel de valuri și nu au cauzat nici un fel de durere sau vreo impresie de viață. Totul este liniștit ca un cimitir. Apare atunci un alt predicator, iar asupra acestuia se găsește această influență misterioasă; atunci litera Cuvântului este aprinsă de către Duhul, undele unei mari mișcări pot fi simțite; aceasta este ungerea care pătrunde în conștiință și o trezește și care frânge inima. Propovăduirea fără ungere duce la împietrire, face ca totul să devină uscat, steril și arid. Într-un cuvânt, omoară.

Această ungere nu este o amintire, sau doar o eră a trecutului. Ea este un fapt prezent, realizat și conștient. Ea aparține atât experienței omului cât și propovăduirii lui. Ea este cea care-l transformă și-l face asemenea chipului Stăpânului său ceresc, cât și intermediul prin care el declară adevărurile lui Hristos cu putere. Ea este puterea lui din lucrare, puterea care face restul să pară slab, firav și zadarnic, în absența ei, iar prin prezența ei să acopere lipsa tuturor celorlalte forțe mai slabe.

Această ungere, nu este un dar necondiționat, inalienabil. Ea este condiționată, iar prezența ei este perpetuată și sporită prin același proces prin care și-a procurat-o la început: și anume, printr-o rugăciune neîncetată lui Dumnezeu, și prin dorințe pasionate după Dumnezeu, evaluând-o și căutând-o cu ardoare neobosită, socotind orice altceva, o pagubă și un eșec în lipsa ei.

În ce fel și de unde vine această ungere? Direct de la Dumnezeu ca răspuns rugăciunii. Doar inimile care se roagă sunt umplute cu acest sfânt ulei. Doar buzele ce se roagă sunt unse cu această ungere divină.

Doar rugăciunea multă este prețul ungerii propovăduirii; rugăciunea multă este unica și singura condiție a păstrării acestei ungeri. Fără rugăciunea neîncetată această ungere nu-i va fi dată predicatorului. Fără perseverența din rugăciune, și ungerea ca și mana pusă la păstrat, va face la rândul ei, viermi.


capitolul 18 | Umblarea Creștinului