Înapoi
Acasă
Biblia

O Recapitulare a Capitolului 8, din Ev.după Ioan.
Acesta conține povestea femeii prinse în adulter, a milei nespuse și a înțelepciunii nemaivăzute a lui Isus (1-11). După aceea, poate având în vedere sfeșnicele din Templu, Isus se declară "Lumina Lumii" (12). Vedem împietrirea inimii fariseilor și răspunsul lui Isus, prin care își arată autoritatea Sa (14-20). Isus oferă o a doua cuvântare, în care îi osândește de păcat, îi încurajează să-i fie adevărați ucenici prin rămânerea în Cuvântul Lui (30-31). Mulți cred în El, pentru cuvintele pe care le-a rostit. Însă, doar rămânerea lor în Cuvântul Lui, îi califică ca adevărați ucenici și înseamnă cunoașterea adevărului. Iar cunoașterea adevărului, este libertate (31). Ca răspuns la chemarea lui Isus la o adevărată ucenicie, Iudeii se împietresc din nou și pretind că avantajele nașterii lor din Avraam îi face automat, copiii ai lui Dumnezeu (33-37). Însă Isus le arată falsitatea unei astfel de pretenții (foarte întâlnită și în zilele noastre!!), evidențiind gândurile lor ucigașe, care îi descalifica din urmași ai lui Avraam, în urmași ai Primului Ucigaș, ai Satanei. O veste șocantă, pe care mulți așa numiți creștini, ar trebui să o primească! Originea lor naturală, vine într-adevăr de la Avraam, însă originea lor spirituală, Isus spune că vine de la Diavolul (34-47). Spre rușinea lor, ei îl hulesc pe Hristos, dovedind răutatea inimilor lor, la care Isus răspunde cu o afirmație directă a Dumnezeirii Sale (48-58). Atunci, ei încearcă să-l omoare cu pietre. O tentativă de împlinire a gândurilor lor ucigașe de "credincioși autentici"!(59)

- He (John) is thought to have been the only apostle who died a natural death, and to have lived upwards of 100 years. Some say, having completed 100 years, he died the day following. This Gospel is supposed by learned men to have been written about A.D. 68 or 70; by others, A.D. 86; and, by others, A.D. 97; but the most probable opinion is that it was written at Ephesus about the year 86.
- "Evanghelia Dumnezeirii lui Isus Hristos"!

În răspunsul Iudeilor, îi vedem lăudându-se cu DESCENDENȚA LOR NATURALĂ DIN AVRAAM - care a fost nu doar "părintele fizic al iudeilor", dar mai ales "părintele spiritual al tuturor credincioșilor" - ca și cum această înrudire a lor de trup presupune și acoperirea tuturor defectelor și lipsurilor lor spirituale, chiar să suplinească lipsa unei relații personale a fiecăruia cu "Dumnezeul lui Avraam" - "Tatăl nostru", I-au răspuns ei, "este Avraam". Această pretenție se observă și la alte popoare, care deși se fac pe alte baze, reprezintă același fel de pretenție falsă de apartenență la Dumnezeu. Exemple? ... "Noi suntem "biserica apostolică - penticostală", "catolică - Petru", "ortodoxă - Andrei", etc.

O RELAȚIE SPECIALĂ?
Ei merg chiar mai departe afirmând că, "avem un singur Tată: pe Dumnezeu". Astfel ei pretind că sunt copiii lui Dumnezeu și că au o relație specială cu El, făcând parte din familia Lui, doar pentru că descendența lor trupească se poate identifica de la Avraam. Dar, acești Iudeii au uitat că o relație/legătură trupească cu Avraam nu însemna nimic și nu le era de nici un folos, dacă nu împărtășeau și credința lui Avraam.

Iudeii se credeau în siguranță și având asigurată binecuvântarea lui Dumnezeu, doar fiindcă se trăgeau din Avraam.

Dar ceea ce ei caută să facă acum este EXACT OPUSUL a ceea ce Avraam ar fi făcut! Când la el a venit un "trimis" al lui Dumnezeu, el l-a primit (Gen.18:1-8), dar acești Iudei căutau să-l omoare pe "trimisul" lui Dumnezeu. Asta este o foarte mare diferență!
Cum îndrăzneau să-și spună urmași ai lui Avraam când faptele lor erau atât de diferite de ale lui?

CUVINTELE LUI ISUS ALUNGĂ/ÎNLĂTURĂ ACEASTĂ AMĂGIRE.
Le zdruncină definitiv această iluzie pe care și-au format-o. Este același argument pe care l-a folosit și Pavel. Și anume, că sângele și carnea nu pot să moștenească împărăția lui Dumnezeu, ci doar duhul înnoit al omului. Nu carnea și sângele îl făcea pe un om urmaș al lui Avraam ci calitatea lui morală și loialitatea lui spirituală față de Dumnezeu.

J.C.Ryle - adaptat: "Să fie clar, odată pentru totdeauna, că legătura pe care o avem cu o biserică bună, cu strămoșii noștri credincioși, nu reprezintă nicidecum dovada mântuirii noastre prezente. Nouă ne trebuie mai mult decât niște legături tradiționale cu Creștinismul. Nouă ne trebuie o legătură personală cu Hristos și să fim altoiți la El prin credință. Trebuie să cunoaștem personal și pe viu legătura cu Duhul Sfânt și lucrarea Sa, în inimile noastre. "Apartenența" și calitatea de "membru" sunt noțiuni rafinate și cauze vrednice de dispute partinice. Dar ele nu ne vor scăpa sufletul de "mânia viitoare", și nu ne vor inspira îndrăzneală în ziua judecății".

Faptele lor i-au demascat, i-au deconspirat: nu sunt ai lui Dumnezeu! Sunt ai diavolului. Faptele lor indică ADEVĂRATA LOR APARTENENȚĂ : ei aparțin, nu lui Dumnezeu și Împărăției Sale, ci diavolului și împărăției întunericului!

DESPRE ORIGINEA LUI ISUS: DE UNDE VINE ȘI CINE ESTE?
AFIRMAȚIA DIRECTĂ DUMNEZEIRII SALE

Ioan 8:45-59
45. Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeți. 46. Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat? Dacă spun adevărul, pentru ce nu Mă credeți? 47. Cine este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultați, pentru că nu sunteți din Dumnezeu". 48. Iudeii I-au răspuns: "Nu zicem noi bine că ești Samaritean, și că ai drac?" 49. "N-am drac", le-a răspuns Isus; ci cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiți. 50. Eu nu caut slava Mea; este Unul care o caută și care judecă. 51. Adevărat, adevărat vă spun, că dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea". 52. "Acum", I-au zis Iudeii, "vedem bine că ai drac"; Avraam a murit, prooroci de asemenea au murit, și Tu zici: "Dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea". 53. Doar n-ai fi Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Și decât proorocii, care de asemenea au murit? Cine Te crezi Tu că ești?" 54. Isus a răspuns: "Dacă Mă slăvesc Eu însumi, slava Mea, nu este nimic; Tatăl Meu mă slăvește, El despre care voi ziceți că este Dumnezeul vostru; 55. și totuși nu-l cunoașteți. Eu îl cunosc bine; și dacă aș zice că nu-l cunosc, aș fi și Eu un mincinos ca voi. Dar îl cunosc și păzesc cuvântul Lui. 56. Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea: a văzut-o și s-a bucurat". 57. "N-ai nici cincizeci de ani", I-au zis Iudeii, "și ai văzut pe Avraam!" 58. Isus le-a zis: "Adevărat, adevărat vă spun că, mai înainte ca să se nască Avraam, sunt Eu". 59. La auzul acestor vorbe, au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns și a ieșit din Templu, trecând prin mijlocul lor. Și așa a plecat din Templu.

Trebuie să recunoaștem aici LIMBAJUL DEFĂIMĂTOR cu care acești oameni religioși I se adresează Domnului Isus. Epitetele insultătoare și expresiile violente sunt armele favorite ale diavolului. - "Noi nu suntem copii născuți din curvie" (41) - "Iudeii I-au răspuns: "Nu zicem noi bine că ești Samaritean, și că ai drac?" (48) - și din nou, vers.52, "Acum", I-au zis Iudeii, "vedem bine că ai drac; Avraam a murit, proorocii de asemenea au murit, și tu zici: "Dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea." Însă, insultele și limbajul violent sunt primele semne ale unei cauze pierdute! Reduși la tăcere de argumentele și autoritatea Domnului, Iudeii, apelează la abuzul personal. Ca și în politica românească! Atac, la persoană.

Când își pierde alte mijloace angajate împotriva Hristosului și urmașilor Săi, Satana își îndeamnă lucrătorii să lovească cu vorbe, să înțepe cu limba și să apeleze la josnicii. Domnul ne-a prevenit mai dinainte că și noi vom resimți asupra noastră, ura lumii. Formele în care ea se manifestă sunt diverse, de aceea, nimic nu ar trebui să ne surprindă. Apost. Iacov ne amintește: Iacov 1:2 "Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări..."

Când apar în ziare articole defăimătoare, se afirmă lucruri neadevărate despre noi, să le privim ca o mare bucurie și un mare privilegiu, căci așa I-au făcut și lui Isus.

EXEMPLU: Vasile, a fost declarat în bisericile din Cluj, "persoană non-grata"! Indezirabil, nedorit! Nu este oare un privilegiu, pentru Vasile că i-au acordat același statut pe care i l-au acordat și lui Isus?

Numeroase și incredibile sunt rapoartele false care au circulat și care continuă să se răspândească despre creștini, și în zilele noastre! EXEMPLE? Pe cine a învinuit Nero de incendierea Romei? Pe creștini! Martorii, deși nu sunt creștini, au fost acuzați că sacrifică copii!!

Faptul că noi ne identificăm cu Hristos, și nu cu o organizație care să-i etaleze și uzeze Numele îi indignează pe mulți!

Nu reprezentăm un pericol Împărăției Întunericului, atâta vreme cât îi practicăm liber, obiceiurile! De îndată ce intrăm în "oastea Domnului", începe războiul!

Ce este de asemenea foarte interesant cu privire la minciunile spuse despre creștini, este nu faptul că acestea se spun ci, faptul că acestea se cred. Oamenii, par să primească cu mai mare ușurință orice inepție afirmată despre cineva, decât să dorească să știe adevărul despre aceea persoană!

Într-adevăr, trebuie să fim întrebați ca și Petru, dacă vom putea bea paharul pe care l-a băut El?

Mt 20:22-23 "Drept răspuns Isus a zis: "Nu știți ce cereți. Puteți voi să beți paharul pe care am să-l beau Eu, și să fiți botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?" "Putem", I-au zis ei. Și El le-a răspuns: "Este adevărat că veți bea paharul Meu, și veți fi botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a ședea la dreapta și la stânga Mea, nu atârnă de Mine s-o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru cari a fost pregătită de Tatăl Meu."

1Petru 2:23 "Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; și, când era chinuit, nu amenința, ci Se supunea dreptului Judecător"

Însă știind cine este și de unde venea, Isus le aruncă "mănușa" Iudeilor! "Cine Mă poate acuza de păcat?" (v.46)

AFIRMAȚIILE ȘOCANTE ALE LUI ISUS

A PĂZI CUVÂNTUL LUI, ADUCE VIAȚA VEȘNICĂ: v.53-51
ISUS, ÎL CUNOAȘTE "BINE" PE TATĂL: CUNOAȘTEREA
PERFECTĂ A TATĂLUI DE CĂTRE ISUS: v.52-55
PRE-EXISTENȚA LUI ISUS: v.56-59

51-53 "Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea. "Acum", I-au zis Iudeii, "vedem bine că ai drac; Avraam a murit, proorocii de asemenea au murit, și tu zici: ,Dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea". Doar n-ai fi Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Și decât proorocii, cari de asemenea au murit? Cine te crezi Tu că ești?"

ISUS FACE O AFIRMAȚIE MAI ȘOCANTĂ DECÂT ALTA! Aici (v.51), El spune că, "Dacă păzește cineva cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea". Această afirmație îi scandalizează și mai mult pe Iudei. Dar, Isus nu a spus încă totul.

Cine este Isus să se pună mai presus de toți profeții lor și să pretindă că, deși aceia au păzit cuvântul lui Dumnezeu, totuși au murit. Iar acum, Isus spune că cine păzește cuvântul Lui nu va gusta moartea deloc! Cine se crede, El?

Modul literar în care ei au interpretat cuvintele Lui le-a ascuns adevărata semnificație a celor spuse de Isus. Nu de viața fizică, sau de moartea fizică, le vorbea El, ci a vrut să spună că pentru cel ce-l primește moartea și-a pierdut finalitatea. Omul acela a început o relație cu Dumnezeu, pe care nici timpul, nici moartea nu o poate întrerupe. Acesta trece nu de la viață la moarte, ci de la viață la viață, moartea fiind doar introducerea acestuia în prezența lui Dumnezeu. (Barclay) Și nu doar atât, dar acesta nu va vedea "moartea a doua" (Apoc.20:14-15; 21:8)

Atunci Isus, face niște afirmații care pot fi considerate însăși baza vieții Sale:

2. El spune că posedă o cunoaștere unică a lui Dumnezeu:
(ISUS, ÎL CUNOAȘTE "BINE" PE TATĂL: CUNOAȘTEREA PERFECTĂ A TATĂLUI DE CĂTRE ISUS: v.52-55)

V.54 "Isus a răspuns: "Dacă Mă slăvesc Eu însumi, slava Mea nu este nimic; Tatăl Meu Mă slăvește, El, despre care voi ziceți că este Dumnezeul vostru; 55 și totuși nu-L cunoașteți. Eu Îl cunosc bine; și dacă aș zice că nu-L cunosc, aș fi și Eu un mincinos ca voi. Dar îl cunosc și păzesc Cuvântul Lui".

Astfel, El spune că-l cunoaște pe Dumnezeu așa cum nimeni nu l-a cunoscut sau îl va cunoaște vreodată. A nu spune acest lucru ar fi o minciună din partea lui Isus, fiindcă "El a ieșit și vine de la Dumnezeu: n-a venit de la El însuși, ci El L-a trimis" (8:42). De aceea, Isus este numit pe drept cuvânt "Mediatorul", pentru că doar prin El și noi ajungem să-l cunoaștem cu adevărat pe Dumnezeu.

3. El spune că "este" (nu, "a fost"!), mai dinainte de Avraam. Isus spune că, "El este"?!
(PREXISTENȚA LUI ISUS)

8:56-58 "Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea: a văzut-o și s-a bucurat." "N-ai nici cincizeci ce ani" , I-au zis Iudeii, "și ai văzut pe Avraam!" Isus le-a zis: "Adevărat, adevărat, vă spun că, mai înainte ca să se nască Avraam, sunt Eu."

Isus merge mai departe afirmând nu doar că-l cunoaște cel mai bine pe Dumnezeu dar și că El "este" mai de dinainte de Avraam. Pentru a înțelege magnitudinea unei astfel de afirmații, este nevoie să înțelegem ce credeau Iudeii despre Avraam...

Pentru iudei, Avraam era considerat omul cel mai apropiat de Dumnezeu, omul care a avut o relație deosebită cu El, și căruia Dumnezeu I-a făcut promisiuni nemaipomenite.

Cum "a văzut Avraam ziua Lui"? Ce înseamnă asta? Nu înseamnă că a prevăzut venirea Mesiei?

SAU, POATE L-A VĂZUT ÎN MELHISEDEC? V.56. "A văzut ziua Lui" Cum? Prin credință, putem să mai spunem că Avraam l-a văzut pe Isus, sau ziua Lui, în umbre sau în făgăduințele pe care Dumnezeu I le-a făcut, cum ar fi că, toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânța lui.

Geneza 22:10-18 "Apoi Avraam a întins mâna, și a luat cuțitul, ca să junghie pe fiul său. Atunci Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri, și a zis: "Avraame! Avraame!" "Iată-mă!" a răspuns el. Îngerul a zis: "Să nu pui mâna pe băiat, și să nu-i faci nimic; căci știu acum că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine." Avraam a ridicat ochii, și a văzut înapoia lui un berbece, încurcat cu coarnele într-un tufiș; și Avraam s-a dus de a luat berbecele, și l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său. Avraam a pus locului aceluia numele: "Domnul va purta de grijă. De aceea se zice și azi: "La muntele unde Domnul va purta de grijă". Îngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam, și a zis: "Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentru că ai făcut lucrul acesta, și n-ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, te voi binecuvânta foarte mult și-ți voi înmulți foarte mult sămânța, și anume: ca stelele cerului și ca nisipul de pe țărmul mării; și sămânța ta va stăpâni cetățile vrăjmașilor ei. Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânța ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea! "

ISUS ESTE ACEEA "SĂMÂNȚĂ", NU ISAAC! De fapt, promisiunea acelei sămânțe privea dincolo de un fiu al său. Acestea sunt indiciile biblice care pot explica cum a putut Avraam să vadă "ziua lui Isus Hristos".

POVESTEA LUI AVRAAM a lăsat o impresie puternică și profundă iudeilor. Referințe la ea se găsesc aproape în toate tradițiile religioase ale popoarelor din Orientul Mijlociu. Dar Biblia, este cea care, în mod, deosebit explică proeminența pe care acesta o avea printre Iudei. Ea i-a acordat diferite denumiri pentru care a rămas celebru. Iată câteva care apar în Noul Testament

"PRIETENUL LUI DUMNEZEU" - Iacov 2:23 "Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: "Avraam a crezut pe Dumnezeu, și i s-a socotit ca neprihănire", și el a fost numit "prietenul lui Dumnezeu."

"CREDINCIOSUL AVRAAM" - Galateni 3:9 "Așa că cei ce se bizuiesc pe credință, sunt binecuvântați împreună cu Avraam cel credincios"

"TATĂL NOSTRU AL TUTUROR" - Romani 4:16 "De aceea moștenitori sunt cei ce se fac prin credință, pentru ca să fie prin har, și pentru ca făgăduința să fie chezășuită pentru toată sămânța lui Avraam: nu numai pentru sămânța aceea care este supt Lege, ci și pentru sămânța aceea care are credința lui Avraam, tatăl nostru al tuturor"

Pe lângă aceste elemente biblice mai avem niște CREZURI POPULARE, pe vremea aceea, ale Iudeilor...

Însă în această împrejurare, spunând că "Avraam a săltat de bucurie și s-a bucurat fiindcă a văzut ziua Lui" (56) și că El, Isus, "este" de mai dinainte să se nască Avraam".

În felul acesta, Isus și l-a subordonat pe Avraam, în cunoașterea lui Dumnezeu. Prin aceste cuvinte Isus spune că L-a precedat în existență pe Avraam. Cine este El atunci? Este cineva care a călătorit în trecut, vine din trecut și cineva pentru care timpul nu-i pune probleme existenței!

Este foarte important să observăm că Isus nu spune că, "mai înainte ca să se nască Avraam, am fost Eu", ci "mai înainte ca să nască Avraam, Eu sunt", pentru că exprimându-se astfel Isus, nu doar afirmă că, El trăia înainte ca Avraam să se nască, ci că El (deja) "era". Pe când s-a născut Avraam, Isus avea deja "vechime". El exista de mult timp. De fapt, El era veșnic. Isus nu a avut un moment când a luat ființă, cum a avut Avraam, ci mai înainte ca Avraam să i-a ființă, Isus era etern. (afirmația îl indică pe Avraam ca fiind o creatură, iar pe Isus, ca fiind creatorul - Matthew Henry) Nu a fost nici un moment din timp, în care Isus să nu fi existat. Isus și-a afirmat "pre-existența" lui din veșnicii.

CONFIRMARE, DIN PARTEA DUȘMANILOR.Această afirmație deosebită este atestată de faptul că iudeii l-au înțeles bine că pretindea că este Dumnezeu, pentru că Ioan ne spune că, "la auzul acestor vorbe, au luat pietre ca să arunce în El" (v.59). Dușmanii lui de moarte sunt cei care prin faptele lor ne atestă afirmațiile lui Isus. Ei l-au înțeles bine (și au acționat greșit!): acest om, ce părea doar un om de rând, declara despre sine că este Dumnezeu. L-au înțeles bine, dar nu l-ar crezut! Cât mulți oameni, fac astăzi același lucru!

VULGATA LUI IERONIM (c.345-c.419)- Exodus 3:14 "dixit Deus ad Mosen ego sum qui sum ait sic dices filiis Israhel qui est misit me ad vos"
Ioan 8:58 "dixit eis Iesus amen amen dico vobis antequam Abraham fieret ego sum"

ȘI-A ÎNSUȘIT NUMELE LUI DUMNEZEU!
Dacă n-ar fi fost de ajuns că a spus că este înainte de Avraam, ca să credem că Isus este de aceeași făptură, esență, natură și substanță, cu Dumnezeu Tatăl, faptul că și-a însușit titlul divin "Ego Eimi", "Ego Sum" - traducerea grecească, respectiv latinească a evreiescului "YHWH" - ar trebui să constituie o probă suficientă a Dumnezeirii Lui. Atribuindu-și sacrul, pentru evrei, "Eu Sunt", Isus declara că El este Iehova. Că, este Unul și Același cu Iehova Dumnezeul lor, care li s-a revelat în istoria națiunii lor!

CE VRUT SĂ SPUNĂ ISUS? ȘI CE-A SPUS, DE AU VRUT SĂ-L OMOARE CU PIETRE? Omul Isus nu a existat dintotdeauna pentru că știm că Isus s-a născut ca om în această lume, în Betleemul din Iudea. Dar, ca și Dumnezeu, el nu și-a început existența atunci. Cuvântul care a fost la început atunci, abia s-a întrupat. Cuvântul era veșnic. Isus avea viața lui Dumnezeu, și de aceea existența lui era veșnică. El nu a căpătat viață la întrupare, sau mai înainte. La întrupare, El n-a făcut decât să ne arate, "slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl" (14). Deși era mai în vârstă decât El cu câteva luni, Ioan Botezătorul a mărturisit și El această preexistență a lui Isus spunând: Ioan 1:15 "Ioan a mărturisit despre El, când a strigat: "El este Acela despre care ziceam eu:, Cel ce vine după mine, este înaintea mea, pentru că era înainte de mine"

ISUS - "EXEGEZA" LUI DUMNEZEU
La întrupare Isus n-a făcut decât să ni-l arate pe Dumnezeu: "Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut" (Ioan 1:18). Cum ar fi putut s-o facă, dacă El nu era una și aceeași cu Dumnezeu? Poate altcineva s-o facă? Isus este numit aici "exegesa" lui Dumnezeu.
ISUS - "EXEGEZA LUI DUMNEZEU": Cuvântul "l-a făcut cunoscut" (Ioan 1:18) înseamnă, "a scoate", "a evidenția", "a scoate în afară". Prin Întrupare Isus l-a "scos la iveală" pe nevăzutul Dumnezeu. Cuvântul acesta devine în latină "exegesis". EXEGEZA este metoda de studiu biblic care explică complet fiecare detaliu al textului. Prin întrupare Isus a explicat toate detaliile Persoanei lui Dumnezeu Tatăl. L-a făcut cunoscut pe Cel de Necunoscut!

"În sânul... " (Ioan 1:18): o expresie evreiască care indică intimitate. Poporul lui Israel se spune că a stat la sânul lui Dumnezeu (Numeri 11:12), despre nevasta unui bărbat se spune că stă la sânul lui (Deut.13:6), despre cei mântuiți se spune că vor fi duși în sânul lui Avraam (Luca 16:22,23), la Ultima Cină, Ioan, cel ce-a scris evanghelia s-a lăsat pe pieptul lui Isus (Ioan 13:23). E clar că expresia indică apropiere, intimitate, afecțiune, prietenie. A spune că ești "în sânul" cuiva exprimă cea mai mare intimitate la care se poate ajunge. Când Ioan folosește această expresie cu privire la Isus, nu face decât să spună că între El și Dumnezeu există o neîntreruptă și desăvârșită intimitate. Că Isus a avut o cunoaștere a lui Dumnezeu pe care un copil o are despre tatăl lui. O cunoaștere a caracterului acestuia, a planurilor și a naturii acestuia, pe care nimeni altcineva nu o are și care îl califică mai presus de oricine să ni-l facă cunoscut (Albert Barnes). Acest verset dovedește că Isus a avut o mai bună cunoaștere a lui Dumnezeu decât oricare din profeții trecutului și revelația deplină a lui Dumnezeu poate fi așteptată doar de la EL.

ACESTEA SUNT AVANTAJELE INTRISECE ALE LUI ISUS ÎN REVELAREA LUI DUMNEZEU

O completă și desăvârșită cunoaștere a lui Dumnezeu poate fi obținută doar prin Fiul. De aceea, cei ce vor să-l cunoască pe Dumnezeu, la El trebuie să vină!
Alte deduceri:
- După cât de bine îl cunoști pe Isus poți să-ți dai seama cât de bine îl cunoști pe Tatăl.
- Dacă îl ai pe Fiul îl ai și pe Tatăl (1 Ioan 2:22-23)
- Dacă îl cinstești pe Fiul îl cinstești pe Tatăl (Ioan 5:23)

Te-ai întrebat vreodată cum arată Dumnezeu? Exact ca Isus Hristos!

Ioan 14:9 ""Doamne", i-a zis Filip, "arată-ne pe Tatăl, și ne este de ajuns." Isus i-a zis: "De atâta vreme sunt cu voi, și nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: ,Arată-ne pe Tatăl?'

EVANGHELIA LUI IOAN, EVANGHELIA LUI "EU SUNT"!!

Ioan 6:20 Dar Isus le-a zis: "Eu sunt, nu vă temeți!"
Ioan 6:35 Isus le-a zis: "Eu sunt Pâinea vieții. Cine vine la Mine, nu va flămânzi niciodată; și cine crede în Mine, nu va înseta niciodată.
Ioan 6:41 Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că zisese: "Eu sunt pâinea care s-a pogorât din cer."
Ioan 6:48 Eu sunt Pâinea vieții.
Ioan 6:51 Eu sunt Pâinea vie, care s-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac; și pâinea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viața lumii."
Ioan 8:12 Isus le-a vorbit din nou, și a zis: "Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții."
Ioan 8:24 De aceea v-am spus că veți muri în păcatele voastre; căci, dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre."
Ioan 8:28 Isus deci le-a zis: "Când veți înălța pe Fiul omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt, și că nu fac nimic de la Mine însumi, ci vorbesc după cum M-a învățat Tatăl Meu.
Ioan 9:9 Unii ziceau: "El este." Alții ziceau: "Nu; dar seamănă cu el." Și el însuși zicea: "Eu sunt."
Ioan 10:7 Isus le-a mai zis: "Adevărat, adevărat, vă spun că Eu sunt ușa oilor.
Ioan 10:9 Eu sunt Ușa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; va intra și va ieși, și va găsi pășune.
Ioan 10:11 Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun își dă viața pentru oi.
Ioan 11:25 Isus i-a zis: "Eu sunt învierea și viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.
Ioan 13:19 Vă spun lucrul acesta de pe acum, înainte ca să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să credeți că Eu sunt.
Ioan 14:6 Isus i-a zis: "Eu sunt calea, adevărul și viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.
Ioan 14:20 În ziua aceea, veți cunoaște că Eu sunt în Tatăl Meu, că voi sunteți în Mine, și că Eu sunt în voi.
Ioan 15:1 Eu sunt adevărata viță, și Tatăl Meu este vierul.
Ioan 15:5 Eu sunt Vița, voi sunteți mlădițele. Cine rămâne în Mine, și în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci despărțiți de Mine, nu puteți face nimic.
Ioan 18:6 Când le-a zis Isus: "Eu sunt", ei s-au dat înapoi, și au căzut jos la pământ.
Ioan 18:8 Isus a răspuns: "V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă căutați pe Mine, lăsați pe aceștia să se ducă

Alte indicii biblice ale divinității (dumnezeirii) lui Isus, ce se găsesc în următoarele aspecte ale Ființei Lui:

PRE-EXISTENȚA LUI:
Mica 5:2 "Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce va stăpâni peste Israel, și a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei"

Ioan 1:1 ...
Ioan 8:58 ...
Ioan 17:5, 24
"Și acum, Tată, proslăvește-Mă la Tine însuți cu slava, pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea". 24 "Tată, vreau ca acolo unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine și aceia, pe cari Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă, pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii".

Col 1:17 El este mai înainte de toate lucrurile, și toate se țin prin El.

Evrei 7:1-4 "În adevăr, Melhisedec acesta, împăratul Salemului, preot al Dumnezeului Prea Înalt, -care a întâmpinat pe Avraam când acesta se întorcea de la măcelul împăraților, care l-a binecuvântat, care a primit de la Avraam zeciuială din tot, -care, după însemnarea numelui său, este întâi, "Împărat al neprihănirii", apoi și "Împărat al Salemului", adică "Împărat al păcii"; fără tată, fără mamă, fără spiță de neam, neavând nici început al zilelor, nici sfârșit al vieții, -dar care a fost asemănat cu Fiul lui Dumnezeu, -rămâne preot în veac. Vedeți bine dar cât de mare a fost el, dacă până și patriarhul Avraam i-a dat zeciuială din prada de război!"

Apoc.22:13 Eu sunt Alfa și Omega, Cel dintâi și Cel de pe urmă, Începutul și Sfârșitul.

PUTEREA LUI:

Putere mântuitoare:

Isaia 63:1 "Cine este acesta, care vine din Edom, din Boțra, în haine roșii, în haine strălucitoare, și calcă mândru, în plinătatea puterii Lui? -,Eu sunt Cel care am făgăduit mântuirea, și am putere să izbăvesc!"

Evrei 7:25 "De aceea și poate să mântuiască în chip desăvârșit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentrucă trăiește pururea ca să mijlocească pentru ei".

De iertare:

Matei 9:6 Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, -"Scoală-te", a zis El slăbănogului, "ridică-ți patul, și du-te acasă."

Lu 5:21 Cărturarii și Fariseii au început să cârtească, și să zică în ei înșiși: "Cine este acesta, de rostește hule? Cine poate să ierte păcatele decât singur Dumnezeu?"

Lu 7:49 Ceice ședeau cu El la masă, au început să zică între ei: "Cine este acesta de iartă chiar și păcatele?"

Putere infinită:

Matei 28:18 Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, și le-a zis: "Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ.

Putere asupra naturii:

Marcu 4:41 I-a apucat o mare frică, și ziceau unii către alții: "Cine este acesta de Îl ascultă chiar și vântul și marea?"

Asupra propriei Sale vieți:

Ioan 10:17-18 Tatăl Mă iubește, pentrucă Îmi dau viața, ca iarăș s-o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau, și am putere s-o iau iarăș: aceasta este porunca, pe care am primit-o de la Tatăl Meu."

Putere dătătoare de viață veșnică:

Ioan 17:1-2 După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer, și a zis: "Tată, a sosit ceasul! Proslăvește pe Fiul Tău, ca și Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine, după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viața vecinică tuturor acelora, pe cari I i-ai dat Tu.

Putere miraculoasă:

Fapte 10:38 Știți vorba făcută prin toată Iudea, începând din Galilea, în urma botezului propovăduit de Ioan; cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine, și vindeca pe toți cei ce erau apăsați de diavolul; căci Dumnezeu era cu El.

Putere demonstrată prin învierea Lui din morți:

Rom.1:4 iar în ce privește duhul sfințeniei dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morților; adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,

Isus este Dumnezeu prin unitatea lui specială cu Tatăl (acesta nu poate fi "una" decât cu cineva de același fel - substanță - ca și El!!) :
Ioan 10:30 Eu și Tatăl una suntem."

Ioan 10:38 Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeți pe Mine, credeți măcar lucrările acestea, ca să ajungeți să cunoașteți și să știți că Tatăl este în Mine și Eu sunt în Tatăl."

Ioan 14:10 Nu crezi că Eu sunt în Tatăl, și Tatăl este în Mine? Cuvintele, pe cari vi le spun Eu, nu le spun de la Mine; ci Tatăl, care locuiește în Mine, El face aceste lucrări ale Lui.

Ioan 17:11 Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, și Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzește, în Numele Tău, pe aceia pe cari Mi i-ai dat, pentru ca ei să fie una, cum suntem și noi.

Ioan 17:22 Eu le-am dat slava, pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum și noi suntem una

7 PASAJE BIBLICE CARE AFIRMĂ DIRECT DUMNEZEIRE LUI ISUS HRISTOS

1. Rom.9:5 ...și din ei a ieșit, după trup, Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin!

2. Evrei 1:8 pe când Fiului I-a zis: "Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este în veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate:

3. Ioan 1:1-2

4. Tit 2:13 așteptând fericita noastră nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus Hristos.

5. Ioan 20:28 Drept răspuns, Toma I-a zis: "Domnul meu și Dumnezeul meu!'

6. 2 Petru 1:1 Simon (Sau: Simeon.) Petru, rob și apostol al lui Isus Hristos, către ceice au căpătat o credință de acelaș preț cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos: Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos! Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce privește viața și evlavia, prin cunoașterea Celuice ne-a chemat prin slava și puterea Lui

7. Luca 4:11-13 Isus i-a răspuns: "S-a spus: Să nu ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău." După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme

CREZUL NICEEAN - 325 A.D. - ENGLISH VERSION 1549

"Noi credem, într-un singur Dumnezeu, Tatăl Atotputernic, Creatorul cerurilor și al pământului, și al tuturor lucrurilor vizibile și invizibile. Într-un singur Domn, Isus Hristos, singurului Fiu născut al lui Dumnezeu, născut de la Tatăl înainte de veacuri, Dumnezeu din Dumnezeu, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeul adevărat, născut și nu creat, având aceeași natură ca și Tatăl, prin care au fost făcute toate lucrurile, ce pentru noi oamenii și pentru mântuirea noastră s-a coborât din ceruri, a fost întrupat prin Duhul Sfânt din Fecioara Maria, fiind făcut om. Apoi, a fost crucificat sub Pilat din Pont. A pătimit și a fost îngropat, iar a treia zi a înviat din morți, după Scripturi și s-a înălțat la ceruri, unde stă la dreapta Tatălui. El va veni în glorie pentru a-i judeca atât pe vii cât și pe morți, ...a cărui împărăție nu va avea sfârșit..."

CREZUL ATANASIAN - de la începutul secolului al V-lea - scris împotriva lui Arius

- Iar credința creștină universală este aceasta, că noi ne închinăm unui singur Dumnezeu, în Trinitate (Treime), iar Trinității, în unitate, fără a confunda Persoanele și fără a diviza făptura (Dumnezeirii).
- Căci există o singură Persoană a Tatălui, o alta a Fiului și o alta a Duhului Sfânt.
- Însă, Dumnezeirea Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt, este într-u totul una: deopotrivă în glorie, coeternă în mărire și maiestate.
- La fel cum este Tatăl, este Fiul și la fel este și Duhul Sfânt. Tatăl, necreat (existent de sine, sau etern), Fiul, necreat și Duhul Sfânt, necreat.
- Tatăl, infinit, Fiul, infinit, și Duhul Sfânt, infinit.
- Tatăl, etern, Fiul, etern, și Duhul Sfânt, etern.
- Și totuși, aceștia nu sunt trei eterni, ci Unul singur, etern.
- La fel, cum nu sunt trei necreați, nici trei infiniți, ci unul singur necreat și unul singur, infinit.
- În același fel, Tatăl este atotputernic, Fiul este atotputernic, și Duhul Sfânt, este atotputernic.
- Și totuși, nu sunt trei Atotputernici, ci un singur Atotputernic.
- Cum Tatăl este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu și Duhul Sfânt este Dumnezeu.
- Dar, ei nu sunt trei Dumnezei, ci un singur Dumnezeu.
- În același fel, Tatăl este Domn, Fiul este Domn, și Duhul Sfânt, este Domn.
- Dar, ei nu sunt trei Domni, ci un singur Domn.
- Căci astfel suntem obligați de către adevărul creștin, să recunoaștem că fiecare Persoană în parte este atât Dumnezeu cât și Domn; și ne este interzis de către credința creștină universală (catolică - latină), să spunem că există trei Dumnezei sau trei Domni.
- Tatăl, nu este făcut din nimic: nici creat și nici născut. Fiul, este doar al Tatălui: nu este nici făcut, nici creat, ci născut. Duhul Sfânt, este al Tatălui și al Fiului: nu este nici făcut, nici creat, nici născut, ci este generat (iese de la ei).
- Astfel, există un singur Tată, nu trei Tați, nu trei Fii, ci un singur Fiu, și un singur Duh Sfânt, nu trei care să fie Duhul Sfânt.
- Iar în Trinitate, nici o Persoană nu este înaintea alteia, mai mare sau mai mică, ci toate trei Persoanele sunt împreună coeterne (existente din veșnicie) și coegale: astfel ca în toate lucrurile, cum s-a spus înainte, Unității în Treime și Treimii în Unitate, să se aducă închinare.
- De aceea, așa trebuie să gândească despre Trinitate cel ce dorește să poată fi mântuit.
- Pe deasupra, mai este necesar pentru mântuirea veșnică ca noi să credem cu statornicie în Întruparea Domnului nostru Isus Hristos. De aceea, credința adevărată (dreaptă), este ca noi să credem și să mărturisim că Domnul nostru Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este Dumnezeu și Om.
- Că este Dumnezeu de Substanța (făptura, natura - n.tr.) Tatălui, născut înainte de întemeierea lumii; și Om de substanța (natura) mamei Lui, născut în lume.
- Dumnezeu desăvârșit (perfect) și Om desăvârșit (perfect), având un suflet viu conștient și trup omenesc.
- Egal cu Tatăl, în ce privește Dumnezeirea Sa, și inferior Tatălui, în ce privește umanitatea Lui, care deși era Dumnezeu și Om, totuși era un singur Hristos și nu doi.
- Unul, nu prin convertirea (transformarea) Dumnezeirii în trup, ci prin luarea (asumarea) umanității (omenescului) în Dumnezeire. Căci la fel cum sufletul viu și trupul firesc sunt un singur om, tot așa acest Dumnezeu și Om sunt un singur Hristos.
- Ce a suferit pentru mântuirea noastră, s-a coborât în Iad, a înviat din morți, s-a înălțat la cer, s-a așezat la dreapta Tatălui, de unde va veni pentru a judeca pe cei vii și cei morți.
- La a cărui venire, toți oamenii vor învia împreună cu trupurile lor și vor da socoteală pentru faptele lor.
- Cei ce au făcut binele, vor intra în viața veșnică, iar cei ce au făcut răul, în focul veșnic.
- Aceasta este credința creștină universală, în care dacă omul nu crede cu statornicie și neclintire, nu poate fi mântuit.

A CUNOAȘTE CINE ESTE ISUS REPREZINTĂ ELEMENTUL DE BAZĂ ÎN CREDINȚA CREȘTINĂ: "Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă, si care este Isus Hristos" (1 Cor.3:11).

IMPORTANȚA ACESTEI DOCTRINE
De ce este necesar să înțelegem că El este Dumnezeu? De ce este important să credem că Isus este Dumnezeu? Care sunt implicațiile practice ale unui asemenea crez? Doar Dumnezeu poate...

- ierta păcatele
- cere ascultare
- mântui; mântuirea este doar de competența Lui
- merită închinare

IMPORTANȚĂ PRACTICĂ
Ken Gire: (adaptare) "Existența eternă a lui Isus, Dumnezeirea Lui, reprezintă mai mult decât niște concepte teologice îndepărtate de viața practică. Dimpotrivă, ele ne asigură de egalitatea lui cu Tatăl, ne validează autoritatea Lui, confirmă lucrările Sale și justifică pretențiile Sale. Înseamnă că există speranța ca tot ceea ce ne-a făgăduit să se împlinească! Nu este nimeni calificat să ofere iertare. Nimeni care să nu ne lase și să nu ne părăsească. Nu este nimeni care să-ți înțeleagă cele mai profunde secrete ale inimii sau rușinea ce te apasă. Nu este nimeni care să-ți poată reda bucuria și fericirea răpite de păcate și vicii"

Fiindcă este Dumnezeu, el are dreptul si poate ierta păcatele (Marcu 2:7).
Fiindcă este om, poate înțelege slăbiciunile omenești și poate ajuta (Evrei 2:17; 4:15)
Fiindcă este si Dumnezeu si Om, este singurul mijlocitor adecvat între Dumnezeu si om (Gal.3:20; 1 Tim.2:5)

De aceea, Lui să-i cerem iertare.
El e Dumnezeu. Lui să-i cerem ajutor; a trăit ca om, înțelege si ne poate ajuta.
Să venim la El, ca om doar El ne aduce în prezenta lui Dumnezeu!
CONCLUZIE: Trupurile noastre din instrumente, unelte ale păcatului, devin trupuri ale vieții!

DAR MAI ALES...
...dacă Isus Hristos este Dumnezeu atunci, viața pe care El ne-o propune are sens și înseamnă împlinirea destinului nostru. Înseamnă descoperirea scopului pentru care am fost creați, pentru care am primit viață și pentru care vom muri!
Însă la aceste concluzii nu ajungem decât dacă există suficiente dovezi în sprijinul Dumnezeirii lui Isus, El fiind cel ce a pretins ascultarea noastră, mântuirea noastră, împlinirea noastră. Dacă se dovedește că Isus este Dumnezeu atunci toate aceste pretenții îndrăznețe de a avea ascultarea noastră, de a primi închinarea noastră și de a ne conduce viețile, sunt justificate!!

ÎNTREBAREA VEACURILOR - chestiunea identității Sale
În pasajul nostru de astăzi, întrebarea veacurilor, dilema cea mai stânjenitoare a umanității își găsește răspuns:

O întrebare persistentă, de veacuri pusă de oameni: "Cine este...Isus?"
ÎN PRIMUL SECOL:

Iată, aici Iudeii întreabă, "Cine este omul acela...care ți-a zis: Ridică-ți patul și umblă?" (vers.12)
Marcu 4:41 "Cine este acesta de Îl ascultă chiar și vântul și marea?" s-au întrebat ucenicii Lui.
Ucenicii Lui au spus ceea ce credeau oamenii despre El: "Unii zic că ești Ioan Botez.; alții Ilie; alții Ieremia sau unul din prooroci" (Matei 16:14)
Cărturarii și Fariseii, de asemenea se întrebau: "Cine este acesta, de rostește hule?" (Luca 5:21)
Sau, "Cine este acesta de iartă chiar și păcatele?" (Luca 7:49) (la cina fariseului Simon).
Întrebarea nu i-a ocolit chiar și pe cei aflați în posturi de conducere: "Dar Irod zicea: "Lui Ioan i-am tăiat capul; cine este oare acesta, despre care aud astfel de lucruri (fapte, minuni, etc.)?" (Luca 9:9)
Pilat: "Ești Tu Împăratul iudeilor?" (Luca 23:3) "Ce este adevărul?" (Ioan 18:38)

Oamenii au încercat de-a lungul vremurilor să răspundă la această întrebare: "Cine este Isus?"

Marcu 8 (Matei 16) Unde izvorăște râul Iordan, la poalele Mt.Hermon: "Cine zic oamenii că sunt Eu?"

RĂSPUNSURI DIN ZILELE NOASTRE: Știința Creștină, Spiritismul, Mormonismul, Martorii lui Iehova, Misticismul Oriental, etc. (vezi, suplimentele, "7" și "Hristosul Cultelor")

ILUSTRAȚIE: "Diferența dintre scrierile lui Plato, Socrate, Aristotel... sunt într-adevăr niște investigații profunde, pe când cuvintele de aici ale lui Isus sunt mari revelații"

Rousseau, un mare gânditor francez a spus că, dacă viața lui Socrate a fost aceea a unui înțelept, atunci viața lui Isus a fost aceea a unui Dumnezeu.

Napoleon a spus că, îi cunosc pe oameni iar Isus știu că nu a fost doar un om!

Lordul Byron, care știm că nu a acceptat Creștinismul a spus că, dacă un om a fost vreodată Dumnezeu sau Dumnezeu a fost vreodată om, Isus este amândouă!

Goethe, care-l numea pe Isus, Divinul și Sfântul... a spus că dacă Divinul s-a arătat vreodată pe Pământ, aceasta s-a făcut în Persoana lui Isus Hristos.

Afirmații monumentale pentru cei ce-l iubesc pe Isus și scandaloase pentru cei ce-l urăsc!

CONTEXTUL ACESTOR AFIRMAȚII
Imaginați-vă contextul în care Isus a făcut aceste afirmații. Cine era El pentru Iudei. De unde venea. Ce poziție socială ocupa. Ce origine modestă avea. Vă imaginați indignarea și furia acestor lideri religioși?

SĂ ELIMINĂM DIN START POZIȚIA ATEISTĂ
Dacă un om spune că nu există Dumnezeu, acesta violează un elementar principiu filozofic. Acest om care are o cunoaștere mărginită și limitată încearcă o afirmație absolută cu privire la cunoașterea absolută. Adică? Albert Einstein (fizician căruia i s-a decernat premiul Nobel pentru știință) a spus că omul deține doar un procent din cunoașterea absolută (universală). Dacă Dumnezeu există în afara acestui procent de cunoaștere? Este posibil ca El să se găsească în restul de 99%?

EXEMPLU: "Strategii în Dialogul cu Ateiști" de Ron Rhodes

De aceea, este absolut imposibil dintr-un punct de vedere logic și filozofic ca un om să afirme categoric că Dumnezeu nu există.

ILUSTRAȚIE: Următorul dialog a avut loc între un creștin și un profesor de universitate.

CREȘTINUL: Cum puteți spune că sunteți ateist (adică, să afirmați categoric că știți că nu există Dumnezeu!), când recunoașteți că posedați mai puțin de un procent din toată cunoașterea?
PROFESORUL: Nu cred că sunt un ateu, ci mai degrabă un agnostic - adică, nu știu dacă există un Dumnezeu!
CREȘTINUL: Sunteți un agnostic convins sau moderat?
PROFESORUL: Ce vrei să spui?
CREȘTINUL: Un agnostic convins spune că, "nu poți știi dacă există un Dumnezeu" iar un agnostic moderat spune, "nu cred că există un Dumnezeu".
ROFESORUL: Eu cred că sunt un agnostic convins!
CREȘTINUL: Puteți fi sigur că Dumnezeu nu există? Sau, puteți știi sigur că este sigur că Dumnezeu nu există?
PROF.: Nu, nu pot spune asta cu siguranță!
CREȘT.: Atunci sunteți un agnostic moderat, în realitate!
PROF: Probabil că ai dreptate. NU știu sigur dacă Dumnezeu nu există.
CREȘT.: Îmi păreți mai degrabă un om care spune că nu a avut dovezi ale existenței lui Dumnezeu și de aceea nu știe dacă există!
PROF: Ai dreptate! Nu mi s-au adus nici un fel de dovezi convingătoare ale existenței unui Dumnezeu care să-mi influențeze viața și destinul.

Să zicem că un om se ridică în picioare la o adunare a unor experți religioși și spune: "Eu sunt Domnul Dumnezeu. Sunt Creatorul Universului. Eu v-am creat și v-am dat un scop în viață. Pentru a descoperi menirea vieții trebuie să mă cunoașteți și să aveți o relație personală cu Mine!"

Ei bine, a existat odată un astfel de om. Doar El a făcut fără echivoc astfel de afirmații. Nimeni altcineva. Aceasta este marea noastră șansă! El a existat și examinând afirmațiile Sale putem determina dacă are dreptul să ne pretindă așa ceva. Dovezile din viața Lui vor determina justețea sau falsitatea acestor afirmații.

Buda nu a pretins niciodată că este Dumnezeu. El a spus, sunt un învățător în căutarea adevărului!
Mahomed nu a pretins că este Dumnezeu. În schimb a spus că "dacă Dumnezeu nu-și aruncă veștmântul milei Sale peste mine, nu am nici o speranță".
Confucius, nu a afirmat niciodată că este Dumnezeu. De fapt, el a spus: "niciodată nu am spus că sunt sfânt" ....

UNICITATEA LUI ISUS CONSTĂ ÎN AFIRMAȚIILE CARE INDICĂ DUMNEZEIREA LUI.
Doar Isus a pretins că este singurul Dumnezeu adevărat și Viu! Afirmațiile Sale îl obligă pe cel ce le aude să aleagă (să decidă cu privire la El). Îl obligă pe om să-și aleagă poziția pe care să se situeze. În ascultare față de El sau în rebeliune față de El! Pur și simplu ceea ce El spune aici nu ne permite să rămânem neutri față de El! Dacă este Dumnezeu, atunci trebuie să facem tot cea ce ne cere (de aceea le-a spus aceste lucruri Iudeilor) Dacă nu, atunci suntem liberi să-l respingem și nu există consecințe pentru aceasta.

Noul Testament, în lumina cercetării moderne - Deissman
As a source of pure historical information the Johannine Gospel stands behind the Synoptic Gospels. But that does not prejudice its religious value. It is just this Gospel with its indifference to minute historical records that painted the ever-present Christ before the eyes of the community. It reveals to us, as likewise the Johannine letters, the Living One who is the Spirit, who is the Word, who is the Paraclete with the Father, who is the Vine and we its branches. There stands forth He who is the Shepherd, He who is the Door, He who is the lasting atonement for our sins. The Johannine Gospel, in which Christ always says emphatically, "I am," does not reveal the Christ who has been the Word, Spirit, Vine, and Shepherd in the past, but the Christ who is the Word, Spirit, Vine, and Shepherd today. And when the Gospel of John says, using the imperfect, "In the beginning was the Word," it does not mean something completed in the past, but the eternal coming of Christ from the beginning, revealing the eternal, living God. It is this powerful, vibrating conviction running through the Johannine letters which constitutes the religious value of the Johannine writings, and not their biographical details. It is from this conviction that the facts of the past receive their divine light, and in particular the Cross receives its light by the exalted Christ.

C.S.Lewis: "Doar un învățător moral, un profet? Aceasta nu este o opțiune posibilă!
(vezi, "Creștinismul redus la esențe" - pag.38;
Josh McDowell: Capitolul 7 "Mărturii care cer un verdict" - pag.113 - TRILEMA : Domn, mincinos sau alienat? - Isus declară că este Dumnezeu, pag.114)

Acestea cuvinte, de aici, nu oferă aceste alternative. Nu ne permit acceptarea unor astfel de variante!


Doctrine