Înapoi
Acasă
Biblia

Ce se întâmplă cu sufletul omului după moartea în trup

Sau
Care este starea celor morti


Cu privire la acest subiect există numeroase concepții greșite alimentate atât de ignoranța biblică cât și de diversele interpretări date acestui subiect, deloc neînsemnat, de către unele grupări religioase care nu acceptă mărturia simplă a Scripturilor asupra acestei realități. Dacă mai luăm în considerare și infuzia de religii orientale din prezent atunci veți realiza că acest subiect necesită o abordare imediată și competentă. Pentru aceasta Scriptura ne va folosi drept bază.

Iată pe scurt câteva dintre cele mai semnificative doctrine false și promotorii acestora:

Bizarul acestor crezuri religioase împreunat cu ateismul feroce promovat până mai de curând au sporit confuzia oamenilor cu privire la acest aspect asupra căruia fiecare muritor ar trebui să aibe o noțiune cât se poate mai clară. Pentru ca toate aceste doctrine să fie date la iveală (demascate) trebuie să facem ceea ce Scriptura ne învață: "Dar toate aceste lucruri, când sunt osândite de lumină, sunt date la iveală; pentru că ceea ce scoate totul la iveală este lumina" (Efes.5:13). Astfel vom expune în lumina Bibliei toate aceste crezuri eronate privitoare la ce se întâmplă cu sufletul omului după moarte și care este starea celor morți. Ea este autoritatea în materie, a cărei voci trebuie ascultate, mai presus de oricare alta. Iată, pentru început, câteva din afirmațiile clare ale Noului Testament care aruncă lumină asupra stării celor morți.

În primul rând Biblia ne descrie ALCĂTUIREA OMULUI:

1. OMUL ESTE ALCATUIT DIN TREI PĂRȚI: DUH, SUFLET ȘI TRUP:

1 Tesaloniceni 5:23
"Dumnezeul păcii să vă sfințească El Însuși pe deplin; și: duhul vostru, sufletul vostru și trupul vostru să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos".

OBSERVAȚIE: Între "suflarea omului" și "duhul" (sau, spiritul) său există o evidentă diferență, negată de Martorii lui Iehova și confundată de alții:

Isaia 42:5
"Așa vorbește Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile și le-a întins, care a întins pământul și cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc, și suflet celor ce merg pe el".

2. DESTINAȚIA DUPĂ MOARTE, A CREȘTINULUI

Filipeni 1:21-24
"Căci pentru mine a trăi este Hristos și a muri este un câștig. Dar dacă trebuie să trăiesc în trup face să trăiesc; și nu știu ce trebuie să aleg. Sunt strâns din două părți: aș dori să mă mut și să fiu împreună cu Hristos, căci ar fi cu mult mai bine; dar, pentru voi, este mai de trebuință să rămân în trup".

2 Corinteni 5:6-8
"Așadar, noi întotdeauna suntem plini de încredere; căci știm că, dacă suntem acasă în trup, pribegim departe de Domnul - pentru că umblăm prin credință, nu prin vedere. - Da suntem plini de încredere, și ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă la Domnul".

3. SUFLETUL ESTE CONȘTIENT DUPĂ MOARTE:

Apocalipsa 6:9-11
"Când a rupt Mielul pecetea a cincea, am văzut sub altar sufletele celor ce fuseseră junghiați din pricina Cuvântului lui Dumnezeu și din pricina mărturisirii pe care o ținuseră. Ei strigau cu glas tare, și ziceau: 'Până când Stăpâne, Tu, care ești sfânt și adevărat zăbovești să judeci și să răzbuni sângele nostru asupra locuitorilor pământului?' Fiecăruia din ei i s-a dat o haină albă și li s-a spus să se mai odihnească puțină vreme, până se va împlini numărul tovarășilor lor de slujbă și al fraților lor, care aveau să fie omorâți ca și ei".

Din textul de mai sus este evident că sufletul omului înseamnă mai mult decât propria lui suflare de viață (adică, eroarea Martorilor!). Vedem că aceste suflete, din cer, de sub altarul lui Dumnezeu nu sunt niște "suflări de viață" sau, "respirații" ce sunt conștiente, înveșmântate și îi strigă lui Dumnezeu pentru răzbunarea sângelui lor!!!

Observați că acele suflete sunt conștiente după moarte. Ele au fost martirizate iar după moarte erau în ceruri destul de pline de viață. Ele pot să-i strige lui Dumnezeu și să îmbrace veștminte/haine albe. Însuși Dumnezeu li se adresează spunându-le acestora că mai mulți din frații lor li se vor alătura după ce aceștia sunt uciși. Această dezvăluire a Apocalipsei alungă toate aceste confuzii: oamenii sunt conștienți după moarte și sufletele lor vor desfășura activități. Nu poate fi vorba de nici o anihilare sau de somn al sufletului!

Aceste suflete le întâlnim din nou și în Apocalipsa 20:4

"Și am văzut niște scaune de domnie; și celor ce au șezut pe ele li s-a dat judecata. și am văzut sufletele celor ce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus și din pricina Cuvântului lui Dumnezeu, și ale celor ce nu se închinaseră fiarei și icoanei ei, și nu primiseră semnul ei pe frunte și pe mână. Ei au înviat, și au împărățit cu Hristos o mie de ani".

4. IATĂ ALTE VERSETE DIN SCRIPTURĂ CARE INDICĂ CONȘTIENȚA DUPĂ MOARTE A SUFLETULUI OMENESC :

Iov 26:5,6
"Înaintea lui Dumnezeu tremură umbrele sub ape și sub locuitori lor; înaintea Lui locuința morților este goală, adâncul nu are acoperiș".

Matei 22:31,32
"Cât privește învierea morților, oare n-ați citit ce vi s-a spus de Dumnezeu când zice: -Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, și Dumnezeul lui Iacov?' Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți ci al celor vii".

Citiți Luca 16:19-31 - Pilda bogatului și a săracului (Lazăr) Iată câteva fragmente extrase:
"săracul a murit; și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit și bogatul și l-au îngropat...era el în locuința morților în chinuri...grozav sunt chinuit de văpaia aceasta...el este mângâiat, iar tu ești chinuit...rogu-te...să nu vină și ei în acest loc de chin..."

1 Tesaloniceni 5:10
"...care a murit pentru noi, pentru ca, fie că veghem, fie că dormim să trăim împreună cu El" (Noul Testament se referă întotdeauna la moartea fizică ca fiind un somn/adormire)

Luca 20:38
"Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii, căci pentru El toți sunt vii"

2 Corinteni 5:8 (deja citat)
"...ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta ca să fim acasă la Domnul"

Filipeni 1:23 (deja citat)
"...să fiu împreună cu Hristos..." (CITIȚI ȘI CONTEXTELE ÎNVECINATE!)

5. CĂ SUFLETUL ESTE CONȘTIENT DUPĂ MOARTE NE MĂRTURISEȘTE CHIAR ȘI VECHIUL TESTAMENT:

Isaia 14:9-11; 15-17
"Locuința morților se mișcă până în adâncimile ei, ca să te primească la sosire, ea trezește înaintea ta umbrele, pe toți mai marii pământului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toți împărații neamurilor. Toți iau cuvântul ca să-ți spună: și tu ai ajuns fără putere ca noi, și tu ai ajuns ca noi!' Strălucirea ta s-a pogorât și ea în locuința morților, cu sunetul alăutelor tale; așternut de viermi vei avea și viermii te vor acoperi"
14:15-17
"Dar ai fost aruncat în locuința morților, în adâncimile mormântului! Cei ce te văd se uită țintă mirați la tine, te privesc cu luare aminte și zic: 'Acesta este omul care făcea să se cutremure pământul, și zguduia împărățiile, care prefăcea lumea în pustie, nimicea cetățile și nu dădea drumul prinșilor săi de război?'"

6. SUFLETUL ȘI DUHUL SE DESPART LA MOARTE DE TRUP:

Luca 8:54,55
"Dar El după ce i-a scos pe toți afară, a apucat-o de mână și a strigat cu glas tare: 'Fetițo, scoală-te!' și duhul ei s-a întors în ea, iar fata s-a sculat numaidecât. Isus a poruncit să-i dea să mănânce

Matei 10:28
"Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă (iad)"

Iacov 2:26
"După cum trupul fără duh este mort, tot așa și credința fără fapte este moartă"

1 Împărați 17:21,22
"Și s-a întins de trei ori peste copil, a chemat pe Domnul și a zis: 'Doamne, Dumnezeule, Te rog fă să se întoarcă sufletul copilului în el!' Domnul a ascultat glasul lui Ilie și sufletul copilului s-a întors în el și a înviat".

7. CONTRAR MARTORILOR LUI IEHOVA, SAU A ALTOR MIȘCĂRI RELIGIOASE CARE NEAGĂ EXISTENȚA SUFLETULUI DUPĂ MOARTE, BIBLIA SPUNE CĂ SUFLETUL ȘI DUHUL OMULUI SUNT MAI MULT DECÂT SUFLARE.
Este binecunoscut faptul că Martorii consideră sufletul omului ca fiind suflarea lui de viață. Ei au mers atât de departe în confundarea celor două noțiuni încât în traducerea Bibliei pe care curând o vor publica în întregime și în românește, au modificat textul din Luca 23:46 în felul următor. În loc de: "Tată, în mâinile Tale îmi încredințez duhul!", au spus, "Tată, în mâinile Tale îmi încredințez suflarea!" Acest efort scolastic este depus numai și numai pentru a nega existența de după moarte a sufletului și a duhului omului. Un lucru este cert. Domnul Isus nu i-a încredințat Tatălui, dioxid de carbon!! Și nici Universul nu a fost lipsit de un Stăpân când Isus murea pe cruce!! Ci, împreună cu Tatăl, fiind primit la El, amândoi au continuat să-l guverneze!

8. BIBLIA AFIRMĂ CĂ DUHUL ȘI SUFLETUL OMULUI SUNT MAI MULT DECÂT SUFLARE:

1 Samuel 18:1
"David sfârșise de vorbit cu Saul. și de atunci sufletul lui Ionatan s-a alipit de sufletul lui David și Ionatan l-a iubit ca pe sufletul din el"

(Numai în cazul în care posezi mai multe cunoștințe de chimie decât de teologie poți explica cum două suflete s-au alipit și cum iubind pe cineva ca pe propria ta suflare este o dovadă de strânsă prietenie și nu de insultă. Mai bine să fii certat cu chimiștii decât cu Dumnezeu!)

2 Samuel 5:8
"David zisese în ziua aceea: 'Oricine va bate pe Iebusiți, să arunce în canal pe șchiopii și pe orbii aceia care sunt urâți de sufletul lui David'" (trad. revizuită)

Marcu 14:34
"El le-a zis: 'Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați!'"

Psalmul 107:26
"Se suiau spre ceruri, se pogorau în adânc; sufletul le era pierdut în fața primejdiei"

Luca 2:35
"Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi"

9. O PRIMĂ CONCLUZIE FOARTE IMPORTANTĂ! REȚINEȚI!!

DUPĂ MOARTEA ÎN TRUP SUFLETULUI OMENESC ÎI RĂMÂN DOAR DOUĂ LOCURI UNDE VA MERGE ÎN VEȘNICIE. DOUĂ DESTINAȚII FINALE :

ÎNTR-UN "LOC DE CHIN", SAU

ÎNTR-UN "LOC DE MÂNGÂIERE"
(LUCA 16:19-31)

ÎN PRIMUL SE MERGE PRIN A NU PRIMI JERTFA LUI ISUS
ȘI PRIN A TE BAZA PE FAPTELE ȘI BUNĂTATEA TA

ÎN AL DOILEA SE MERGE PRIN A PRIMI JERTFA LUI ISUS ȘI
PRIN A TE BAZA PE FAPTA SA ȘI BUNĂTATEA SA!


OMUL CARE MOARE ÎN TRUP, CUNOSCÂNDU-L ÎNCĂ DE CÂND ERA ÎN TRUP PE DOMNUL ISUS VA MERGE "ACASĂ" (2 COR.5:6-8; FILIP.1:21-24).

Conform publicației Turnului de Veghere al Martorilor lui Iehova, "Cercetați toate lucrurile", moartea este definită ca fiind "o pierdere a vieții, o încetare a existenței sau o completă încetare a conștienței intelectuale sau a activității fizice celeste, umane sau de oricare alt fel" (pagina 86, a respectivei publicații). Rămânând consecvenți obișnuitei lor practici de scoatere din context și de redefinire de termeni (mai biblic spus, de răstălmăcire de termeni - vezi 2 Petru 3:16), Martorii lui Iehova culeg o mână de texte din Vechiul și din Noul Testament care se referă la moarte ca fiind "un somn". Din aceste texte scoase afară din contextul lor Martorii încearcă să dovedească că la moartea trupului fizic, omul, asemenea animalelor încetează să mai existe. Cel puțin până la înviere.
Trebuie amintit că Martorii lui Iehova nu cred că sufletul sau duhul omului sunt separate și deosebite de trupul fizic al omului. În schimb, ei cred că omul este o combinație de trup și de "suflare de viață" care împreună alcătuiesc "un suflet viu". În acest caz sper că recunoașteți terminologia Genezei pe care au preluat-o pentru recrearea omului în imaginea teologică a Turnului de Veghere! Astfel, în concepția despre moarte a Martorilor, atunci când un om moare nu mai există nici suflet și nici duh/spirit care să-i părăsească trupul fizic și care să-i păstreze conștiența. Acest fapt este deosebit de atrăgător fiindcă omul nu mai poate atunci fi tras la răspundere de Dumnezeu pentru felul în care el ca și "suflet viu" s-a comportat atunci când era în viață. Prin negarea existenței după moarte a sufletului omului Martorii au reușit ceea ce nici diavolul n-a putut: și anume, să se sustragă de la răspunderea pe care o poartă pentru felul în care a trăit!! De ce să te mai temi de judecată, de iad, de consecințele păcatului, dacă nu vei mai exista după moarte? De altfel, pentru a-și lua măsuri de precauție suplimentare ei au avut grijă să desființeze și doctrina unui iad veșnic unde sufletul poate cunoaște o veșnică și neîncheiată ispășire pentru propriile-i păcate!
Această părere îndoielnică este limpede contrazisă de o mulțime de pasaje dintre care: Geneza 35:18, 1 Samuel 28:18-19, Ecleziastul 3:21, Fapte 7:59, Evrei 4:12, Apocalipsa 6:9-11, etc.
Ignorând asemenea pasaje și multe altele, Martorii lui Iehova se folosesc de texte ca Psalmul 13:3, Ecleziastul 9:5-6 și Daniel 12:2 pentru a demonstra că până la înviere morții rămân în mormânt inconștienți și inactivi. Dar, nu acest lucru ne-au indicat pasajele de mai sus.
Acum, deși termenul "somn" este folosit în Scriptură pentru a indica moartea, totuși el nu este niciodată folosit pentru a descrie moartea naturii imateriale a omului, fie a sufletului sau a duhului. În Scriptură, termenul "somn" este întotdeauna aplicat doar trupului, devreme ce în moarte trupul împrumută înfățișarea unui om care doarme. Însă termenul de "somn al sufletului" nu se găsește niciunde în Scriptură și de asemenea nici presupunerea că sufletul intră la moartea fizicului, într-o stare de inconștiență.
Cea mai simplă infirmare a acestei doctrine a Martorilor lui Iehova (și în unele privințe, și a Adventismului de Ziua a șaptea) se găsește în pasaje ca:

Ioan 11:26
"și oricine trăiește și crede în Mine, nu va muri niciodată"

sau, Luca 16:19-31, Filipeni 1:21-24, 2 Cor.5:6-8, 1 Tes.5:10, etc.

Utilizarea termenului "moarte" din asemenea pasaje indică cu claritate o separare a sufletului și a spiritului de trup, separare/despărțire care rezultă în definitiva inactivitate fizică și o aparență generală de somn.
În prima epistolă către tesaloniceni, apostolul Pavel vorbește de întoarcerea Domnului Isus Hristos folosind termenul "adormire/somn" ca o metaforă a morții:

"Nu voim fraților, să fiți în necunoștință despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristați ca ceilalți care n-au nădejde. Căci dacă credem că Isus a murit și a înviat, credem și că Dumnezeu va duce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El. Iată, într-adevăr ce vă spunem, prin Cuvântul Domnului: noi cei vii, care vom rămânea până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiți. Căci însuși Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel și cu trâmbița lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer și întâi vor învia cei morți în Hristos. Apoi noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți toți împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; și astfel vom fi totdeauna cu Domnul" (1 Tes.4:13-17)

Versetul 14 din acest pasaj indică că deși Pavel folosea metafora "adormirii/somnului" pentru a descrie moartea fizică, el a înțeles limpede că atunci când Isus va veni din nou, El va aduce împreună cu El (pentru "împreună" avem grecescul "sun"), pe aceia ale căror trupuri "dorm". Pentru a fi mai explicit, sufletele și duhurile celor ce sunt acum împreună cu Hristos în slavă (2 Cor.5:8; Filip.1:22-23) vor fi reunite cu trupurile lor înviate (1 Cor.15), aceasta însemnând că ele vor fi îmbrăcate în nemurire și neputrezire, nemaidescompunându-se fizic. Cuvântul grecesc "sun" indică că ei (adică, sufletele și duhurile lor) se vor afla într-o poziție "umăr la umăr" cu Hristos, iar trupurile lor fizice care "dorm" acum vor fi în aceea clipă înviate la nemurire/neputrezire și reunite cu duhurile lor.
Atunci, pentru creștin, moartea fizică implică doar adormirea sau somnul trupului, el așteptând învierea la nemurire, când trupurile noastre înviate se vor alătura sufletelor și duhurilor noastre desăvârșite. Dar dacă va fi să murim înainte ca să vină Domnul, noi avem totuși asigurarea că la moartea noastră fizică vom fi împreună cu El și de asemenea că, ne vom întoarce împreună cu El. După cum Pavel a spus, "a fi absent din trup înseamnă a fi acasă_(sau, prezent) împreună cu Domnul" (2 Cor.5:8). Spre deosebire, sufletele celor nemântuiți merg într-un loc de chin unde așteaptă judecata finală.

CONFUZIA NOȚIUNILOR DE ADORMIRE A TRUPULUI ȘI ADORMIRE/SOMN AL SUFLETULUI SE DATOREAZĂ NEÎNȚELEGERII SEMNFICAȚIEI TERMENULUI "MOARTE" ("THANATOS" - ÎN GREACĂ). ASTFEL, "THANATOS" - "MOARTE" NU ÎNSEAMNĂ A FI INEXISTENT SAU INCONȘTIENT, CI MAI DEGRABĂ, A FI SEPARAT/A SE DESPĂRȚI.

Coloseni 2:13
"Pe voi, care erați morți în greșelile voastre (evident, aici însemnând despărțiți de Dumnezeu, NU inexistenți sau inconștienți!?) și în firea voastră pământească netăiată împrejur, Dumnezeu va adus la viață împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greșelile..."

1 Timotei 5:6
"Dar cea dedată la plăceri, chiar dacă trăiește, este moartă" (chiar versetul ne demonstrează că-i vorba de despărțire de Dumnezeu din cauza păcatului nu de moarte fizică sau spirituală)

Apocalipsa 3:1
"Îngerului Bisericii din Sardes, scrie-i: ...știu faptele tale: că îți merge numele că trăiești, dar ești mort"

Efeseni 2:1
"Voi erați morți în greșelile (e vorba de, încălcările legii lui Dumnezeu) și în păcatele voastre..."

Aceste versete, precum și multe altele afirmă limpede că sufletul și duhul omului sunt mai mult decât suflarea lui. Sufletul și spiritul unui om se despart/separă de trup atunci când acesta moare, iar după moarte acestea sunt conștiente suferind sau fiind mângâiate, până la învierea trupului fizic și primirea pedepsei ori a răsplății. Depinde de poziția pe care omul a avut-o când trăia, față de Fiul lui Dumnezeu, Domnul Isus Hristos.

JOHN BLANCHARD A SPUS: "SĂ CREZI ÎN PARADIS DAR NU ȘI ÎN IAD, E CA ȘI CUM AI SPUNE CĂ, AU FOST MOMENTE CÂND ISUS SPUNEA ADEVĂRUL ȘI MOMENTE CÂND EL MINȚEA!"

A crede că Dumnezeu nu va trimite oameni în iad și că acest loc nu există, este o greșeală care pune la îndoială autenticitatea relației tale cu El. A te baza numai pe caracterul Său iubitor fără a ține seama și de caracterul Său drept, este extrem de eronat. Pentru păcat trebuie să se plătească și El nu va absolvi pe nimeni de această datorie, indiferent că aceștia cred, sau nu, că vor exista după moarte. JUDECATA LUI DUMNEZEU ESTE INEVITABILĂ ȘI IMPLACABILĂ. Bine ar fi ca aceștia să o înfrunte pregătiți!

10. VA SALVA DRAGOSTEA ȘI COMPASIUNEA (ÎNDURAREA) LUI DUMNEZEU PE CEI NECREDINCIOȘI, NELEGIUIȚI, ȘI NEMÂNTUIȚI?

Psalm 7:11,12...
"Dumnezeu este un judecător drept, un Dumnezeu care se mânie în orice vreme. Dacă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, Dumnezeu își ascute sabia, își încordează arcul și-l ochește, îndreaptă asupra lui săgeți omorâtoare și-i aruncă săgeți arzătoare!"

Iov 27:8
"Ce nădejde îi mai rămâne celui nelegiuit, când îi taie Dumnezeu firul vieții când îi ia sufletul? Îi ascult_ Dumnezeu strigătele când vine strâmtorarea peste el?"

Cu toate acestea mulți își spun: "Totuși mulți oameni păcătuiesc și se pare că nu li se întâmplă nimic!" În acest caz, iată o ilustrație care explică aparenta întârziere: "D-zeu își încordează arcul!" și cu cât îl încordează mai tare, cu atât mai adânc va pătrunde săgeata mâniei Lui atunci când este slobozită! Noi îi mulțumim că întârzie!
De aceea, tocmai fiindcă este atât de finală, de irevocabilă și de ireversibilă, judecata lui Dumnezeu întârzie! Săgeata aceasta, odată slobozită, NU SE MAI ÎNTOARCE!

11. ATUNCI CÂND TOTUȘI EA ESTE SLOBOZITĂ, IATĂ DESCRIERI DIN NOUL TESTAMENT ALE EXPERIENȚEI PEDEPSEI LUI ȘI ALE LOCULUI ÎN CARE ACEASTA ESTE APLICATĂ FĂRĂ RĂGAZ SUFLETULUI OMENESC:

Mulți au crezut în mărturia biblică a existenței iadului. Iată ce au spus unii dintre aceștia, care nu au fost niște necunoscuți ai vremii lor:

"Toate drumurile care duc în iad sunt drumuri cu sens unic" Anonim

H.G.Adams: "Iadul este adevărul înțeles prea târziu!"

Augustin: "Păcatul fiecărui om este instrumentul pedepsei lui, iar nelegiuirea lui îi este transformată în propriu-i chin"

Thomas Brooks: "Chiar dacă lacrimile fiecărui păcătos damnat ar fi cât un ocean întreg, totuși luate împreună toate aceste oceane nu ar putea vreodată să stingă măcar o scânteie a focului cel veșnic"

T.Brooks: "Cei osândiți vor sta în iad atâta vreme cât lui Dumnezeu îi este dat să stea în paradis"

E.G.Robinson: "Moartea a doua este continuarea morții spirituale într-o altă și nesfârșită existență"

"În iad, chiar și Evanghelia este o veste proastă" Anonim

"Acela va avea iadul ca datorie, care nu are cerurile ca dar"

"Prea târziu!" stă scris pe porțile Iadului

Thomas Brooks: "Dumnezeu nu are decât un iad și este al acelora pentru care păcatul a fost în mod obișnuit, un rai pe acest pământ!"

Robert G.Lee: "Ieșire" nu este un cuvânt aflat în vocabularul iadului.

B. North: "Și tu vei fi un credincios într-o bună (?!) zi. Dacă niciodată nu ai crezut pe pământ, vei crede pentru totdeauna în iad!"

Thomas Watson: "Iadul poate fi o locuință. Dar cu siguranță că nu va fi un loc de odihnă"

William Law: "Oamenii nu se află în iad fiindcă Dumnezeu este mâniat pe ei. Ei se află în mânie și-n întuneric fiindcă ei i-au făcut luminii, care se revarsă fără încetare de la Dumnezeu, ceea ce i-a făcut omul care și-a scos singur ochii!!"

Rowland Hill: "Dacă îmi este teamă de păcat, nu trebuie să-mi fie teamă de iad"

R.B.Kuiper: "Știți ce face Cerul să fie Cer? Comuniunea cu Dumnezeu. și știți ce face Iadul sa fie Iad? Este separarea de Dumnezeu!"

John Murray: "Cei pierduți, vor suferi veșnic satisfacerea dreptății divine, însă niciodată nu o vor satisface"

Matthew Henry: "Acelora care sunt pentru Dumnezeu niște păcătoși incorigibili (încăpățânați), Dumnezeu le va fi un Judecător implacabil (încăpățânat)"

T.Watson: "În iad, păcătosul va fi totdeauna pe moarte, dar nu va muri niciodată"

"Iadul va fi răsplată aceluia care nu a primit Cerul în dar!" Anonim

"Ziua Judecății de Apoi este îndepărtată. Ziua Judecății tale, este aproape!"

TU, ALEGE VIAȚA!

BIBLIOGRAFIE:
- "STATE OF THE DEAD", pastor J.Mark Martin, Calvary Community Church, Phoenix, AZ.
- "JEHOVAH OF THE WATCHTOWER", Dr.Walter Martin & Norman Klann. Material pus la dispoziție de CHRISTIAN RESEARCH INSTITUTE, 17 Hughes, Irvine, CA 92718.
- "GATHERED GOLD", "MORE GATHERED GOLD", John Blanchard.

Teodor Macavei


Apologetică