Înapoi
Acasă
Biblia
Recapitulare:

Metoda inductivă; deosebirile față de alte metode, deductivă, și "trambulinei".

Principalele elemente ale metodei inductive:

Observarea, interpretarea și aplicarea..
Care sunt întrebările aferente fiecăreia?
Care sunt caracteristicile "observării"?
Lacunele ce trebuiesc completate.
Principiile de interpretare.
Exercițiul de observare

* Condiții ale studierii bibliei

* Metode de studiu ale cărților individuale ale bibliei și ale unui capitol


Condițiile studierii bibliei


De multe ori se spune și se afirmă că "trebuie să luăm Biblia în serios", dar nu se precizează cum! Tocmai asta vreau să facem acum! Să învățăm cum "se ia în serios Biblia". Să aflăm metode de studiu ale ei și cum trebuie studiată.

Alte tipuri de studiu:

- studiul tematic, sau pe subiect; are riscurile lui!
- studiul cuvintelor
- studiul doctrinelor, ale marilor doctrine ale Bibliei.
- studiul biografiilor marilor oameni ai lui Dumnezeu, de exemplu, Pavel, Petru, etc.

Observație: Noi nu învățăm cum să analizăm Biblia de dragul analizei ei, cum s-o disecăm de dragul disecției, ci cum s-o plăcem mai mult. Cum să o înțelegem mai bine și cum s-o abordăm mai sănătos. Vă amintiți că studiul acesta vi l-am propus ca o soluție la pierderea interesului și lipsa plăcerii în citirea devoțională a ei.

Noi, nu ne "analizăm" iubitele când suntem îndrăgostiți! Ci le plăcem, le iubim, gata să trecem cu vederea micile defecte. Ce se întâmplă adesea, este că a analiza ceva, îi distruge farmecul.

"Paralizia analizei"

Dacă ne concentrăm în mod necuvenit asupra metodelor și a metodologiei studierii Bibliei riscăm să suferim de "paralizia analizei". Un fenomen întâlnit în lumea cercetătorilor științifici. Te scufunzi atât de mult în analiză încât uiți ce și de ce ai pornit să analizezi.

Mulți iau metodele (formele studiului) mult prea în serios, lucru care nu se presupune. Într-adevăr principiile nu se schimbă, însă metodele.... Așa s-a întâmplat cu ceea ce am învățat la Castel, la Școala Biblică a Capelei Calvarului! Pentru că la un moment dat am fost întrebat cum îmi pregătesc eu studiul și am răspuns că nu tocmai așa cum s-a predat acolo, adică fără să urmez cu exactitate pașii studiului biblic inductiv am fost privit cu suspiciune și neîncredere. Cu toate acestea aplicam principiile studiului biblic inductiv în studiul meu, deși nu sub forma în care ne-au fost predate.

"Mulți nu văd pădurea din pricina copacilor"

Ceea ce eu doresc este să fim eficienți în aplicarea principiilor studiului biblic inductiv și să devenim din nou entuziasmați de Biblie. De multe ori rigiditatea te împiedică să te îndrăgostești de ea. A-l cunoaște pe Autorul ei și a-l înțelege nu înseamnă a deveni excesiv de preocupat de metodologie. Doresc de asemenea, să ajungem să stăpânim niște metode, dar mai ales să ajungem ca în urma studiului ei să devenim stăpâniți de ea și de spiritul ei.

Cea mai bună (fără scuze!) metodă de abordare a ei este de a o studia verset cu verset!! Studiu care să fie predicat expozițional. Înseamnă, "a mânca elefantul bucățică cu bucățică!" Carte cu carte, capitol cu capitol, verset cu verset! Într-adevăr necesită o muncă titanică, însă este singurul mod care să ne poată oferi întreg planul lui Dumnezeu.

Să păstrezi echilibrul în studiu! Multe adevăruri duse-n extremă și amplificate excesiv devin erezii.

Este bine pentru început să alegi o carte și să ajungi să o stăpânești, să-i cunoști autorul, intenția scrierii ei, primitorii ei, problemele cu care se confruntau. Pentru aceasta vă voi propune mai târziu metoda studiului biblic individual al unei cărți a Bibliei și un exercițiu al ei.

Spre deosebire de mulți care recomandă noilor creștini să citească și să studieze Evanghelia lui Ioan, Chuck Missler propune un studiu al Apocalipsei. Este singura carte, spune el, și are dreptate, care are îndrăzneala să afirme că citind-o vei fi binecuvântat.

Apoc.1:3 "Ferice de cine citește, și de cei ce ascultă cuvintele acestei proorocii, și păzesc lucrurile scrise în ea!"

De la început la sfârșit!

A încerca să studiezi așa Biblia de fapt reconstituie felul în care evrei citesc: nu de la stânga la dreapta, ci invers. De la dreapta la stânga. Doar așa se poate înțelege Vechiul Testament, dacă se interpretează prin prisma Noului Testament. De la coadă la început. Biblia se interpretează "cum se citește". Când eram în școală ca un elev bun și silitor ce eram întotdeauna săream la sfârșitul manualelor : acolo se găseau răspunsurile la exerciții!

"Noul Testament se găsește ascuns în Vechiul Testament, iar Vechiul Testament se găsește revelat în Noul Testament."

Condițiile ca tu să poți studia biblia - să fii mântuit

Prima și cea mai importantă condiție pe care majoritatea ori o ia de la sine, ori o ignoră, este că pentru a studia Biblia tu trebuie să fii mântuit. De exemplu, eu unul am asudat cu Biblia în față încercând să o citesc sau să o pricep, și deși înțelegeam cuvintele ei semnificația și felul în care ele puteau să-mi schimbe viața îmi scăpa pentru că nu eram mântuit. Păcatele nu-mi erau iertate, eu niciodată nu-mi cerusem iertare de la Dumnezeu, nu-mi pusesem încrederea în jertfa lui Isus de pe cruce. Biblia era o carte închisă pentru mine. Eram străin de ea.

Câți sunt mântuiți dintre cei ce studiază Biblia?

"Dar omul firesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci, pentru el, sunt o nebunie; și nici nu le poate înțelege, pentru că trebuiesc judecate duhovnicește." (1 Cor.2:14)

"De aceea toată descoperirea dumnezeiască a ajuns pentru voi ca vorbele unei cărți pecetluite. Dacă o dai cuiva care știe să citească, și-i zici; ,Ia citește!' El răspunde: ,Nu pot, căci este pecetluită!' Sau dacă dai cartea unuia care nu știe să citească și-i zici: ,Ia citește!' El răspunde: ,Nu știu să citesc." Domnul zice: ,,Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinstește cu gura și cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, și frica pe care o are de Mine, nu este decât o învățătură de datină omenească...În ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărții, și ochii orbilor, izbăviți de negură și întuneric, vor vedea. Cei nenorociți se vor bucura tot mai mult în Domnul, și săracii se vor veseli de Sfântul lui Israel. Căci asupritorul nu va mai fi, batjocoritorul va pieri, și toți cei ce pândeau nelegiuirea vor fi nimiciți... Căci când vor vedea ei, când vor vedea copiii lor, în mijlocul lor, lucrarea mâinilor Mele, Îmi vor sfinți Numele; vor sfinți pe Sfântul lui Iacov, și se vor teme de Dumnezeul lui Israel. Cei rătăciți cu duhul vor căpăta pricepere, și cei ce cârteau vor lua învățătură." (Isaia 28:11-13, 18-20, 23-24)

Indiferent de ce metode stăpânește cineva, dacă respectivul nu este mântuit, nu este născut din nou, nu poate studia Biblia, în adevăratul sens al cuvântului! Doar după ce se întoarce la Dumnezeu, Biblia nu va mai fi pentru el o carte pecetluită.

Studiul Bibliei nu reprezintă un exercițiu intelectual și deși îți va ascuți enorm mintea ta, fiind o carte spirituală Biblia, studierea ei înseamnă o confruntare spirituală și o experiență supranaturală. Se spune că mulți nu plac Biblia pentru că găsesc greșeli în ea, când în realitate, ea este cea care găsește greșeli în ei, și este ceea ce urăsc în caracterul acestei cărți.

"A fii mântuit contează mai mult ca patru ani de greacă și patru ani de ebraică.", spune pe drept cuvânt cineva, și înseamnă mai mult decât a avea o diplomă în studii biblice. Escadroane de savanți o studiază fără să o înțeleagă. "O diplomă în teologie este o dovadă sigură a unei profunde nesiguranțe interioare".

"Un suflet umil și doritor va descoperi mii de lucruri în Biblie pe care savantul mândru, arogant și îngâmfat va eșua jalnic să le înțeleagă" J.C.Ryle

Scopul studiului biblic

Studiul Bibliei rezultă în educația spirituală a întregii persoane, nu doar în iluminarea intelectuală a minții acesteia.

Meditații de la autorul ei

Biblia nu se studiază fără rugăciune. Rugăciunea este mijlocul prin care noi primim "meditații" de la Autorul Scripturii. Să ne găsim în prezența Lui ca și Enoh despre care se spune că "a umblat cu Dumnezeu". Doar în felul acesta participi în procesul învățării ei.

De ce trebuie privită imaginea ei de ansamblu

Există vreun capitol despre botez? Despre mântuire? Despre Trinitate? Observați cum fiecare doctrină majoră a credinței este distribuită pe tot cuprinsul ei! Este ceea ce spune Isaia:

"...și pentru ei cuvântul Domnului va fi: ,,Învățătură peste învățătură, învățătură peste învățătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puțin aici, puțin acolo" (Isaia 28:13)

Mulți când citesc pasajul de mai sus își închipuie că este vorba despre cantitatea de învățătură care trebuie receptată, dar expresia vorbește mai degrabă despre modul de ordonare și distribuire al adevărului pe tot cuprinsul Scripturii.

De ce a ales Dumnezeu această modalitate de comunicare a adevărului? Ingineria comunicațiilor este ramura care ne oferă o explicație. Când există o bruiere ostilă se emit semnale pe toată lungimea spectrului de bandă pentru a o evita. Așa au funcționat posturi de radio ce erau bruiate din țările comuniste. Au împrăștiat semnalul în întreg spectrul benzii iar semnalele lor nu au putut fi oprite să pătrundă.

De aceea, chiar dacă smulgem o pagină sau dacă o lipsim de o carte a ei (evident, nu recomand să se facă așa, dar să zicem!), nu-i putem reduce la tăcere mesajul ei al adevărurilor despre Dumnezeu și despre mântuire. Într-adevăr, se pierde din acordul ei fin și din rezoluția acestor adevăruri, dar nu se pot obscura. Aceasta este proprietatea acordată în mod divin Scripturilor.

Respectul față de cuvânt

Să înțelegem că avem de-a face cu Cuvântul lui Dumnezeu. Trebuie să fii pregătit să o asculți și să o împlinești mai înainte ca să se te apuci să o studiezi. Așa cum se spune în Ioan 7:17, revelația se face doar în urma ascultării.

"Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învățătura este de la Dumnezeu, sau dacă Eu vorbesc de la Mine."

Cum știi dacă Biblia este adevărată? Acesta este testul experimental, empiric la care poți supune Cuvântul lui Dumnezeu. Ascult-o și vei vedea că este adevărată.

Adesea noi spunem, "a vedea înseamnă a crede", sau "credem ce vedem". În Biblie însă se găsește reversul: "a crede înseamnă a vedea", a înțelege. Crezând, înțelegem.

Din experiență fiecare creștin ar trebui să știe că adevărul ascultat conduce la și mai mult adevăr. Găsești un adevăr în Bibliei? Aplică-l în viața ta și te vei vedea condus într-o neasemuită aventură a cunoașterii!! Lui Avraam noi presupunem că mai întâi Dumnezeu i s-a revelat și abia după aceea el l-a urmat într-o adevărată aventură a credinței ce a sfârșit în Canaan. În realitate Scriptura ne spune că mai întâi Avraam l-a ascultat pe Dumnezeu când l-a chemat. Observați ordinea : Chemarea - Ascultarea - Descoperirea. Nu invers. Voi asculta de ce știu. Ei bine, noi știm foarte multe lucruri de la Dumnezeu. Știm că Fiul Său a murit pentru noi ca să fim iertați și mântuiți. Ce știm ar trebui să facem, adică să-l primim în inimi și să-l ascultăm. Atunci El ne va arăta mai multe.

Cu această atitudine se poate pleca la studiul Bibliei. Acestea sunt condițiile care trebuie îndeplinite dacă cineva vrea să studieze Biblia.

Cum se studiază diferitele forme ale scrierilor biblice? După cum știți și v-am arătat data trecută, prin ilustrația "mâinii", Biblia conține mai multe forme literare.

Trebuie să învățăm cum să studiem diferitele forme ale scrierilor biblice. Cum se studiază o epistolă, o evanghelie, o pildă, un proverb, o profeție, o carte istorică.

Studiul biblic al unei cărți individuale a Bibliei

1. Descrierea metodei
2. Exemplificarea ei

1. Descrierea metodei

Biblia este o bibliotecă compusă din 66 de cărți deosebite între ele, fiecare aducându-și contribuția comună caleidoscopului adevărului lui Dumnezeu. Un studiu biblic satisfăcător se presupune să-i descopere celui ce studiază ideea centrală a unei cărți, tema autorului, intenția scrierii cărții. Pentru a ajunge la acest rezultat, cel ce studiază trebuie să se angajeze într-o analiză integrală a cărții. Adică de a o studia toată dintr-o dată.

Elemente ale studiului individual al unei cărți: procesul aflării temei principale, a primitorilor, a problemelor ce au necesitat scrierea.

1) Descoperă principala temă a cărții. Cum se face? Prin citire atentă și observare a ideilor enunțate de autor, a problemelor cărora se adresează, a grupului căruia îi scrie. Aceasta ar trebui să se găsească sub forma unui titlu sau a unei fraze. Determină, întâi singur, tema cărții și apoi compară ce-ai obținut cu temele indicate în alte cărți de introduceri ale Bibliei unde sunt prezentate temele, autorul, intenția scrierii cărții, etc.

Eu unul vă pun la dispoziție schițele lui Vernon McGee, pentru comparație.

2) Aflați ce puteți despre autorul cărții. Despre personalitatea lui, despre biografia lui (de unde vine, al cui fiu este, ce frați, surori are...). Aceste date se pot găsi fie într-o carte scrisă de acesta, fie în alte cărți ale Bibliei. Pentru a descoperi mențiunile respectivului autor mai trebuiesc citite și alte cărți ale Bibliei.

Exemplu: dacă analizăm o carte individuală, cum ar fi 1 Petru, pentru a afla date biografice privitoare la apost. Petru, autorul epistolei, mai trebuiesc consultate și Evangheliile sau Faptele Apostolilor.

3) Unde s-a scris cartea? Dacă este posibil acest lucru ar trebui să se determine în urma citirii cărții ce se studiază. Indică capitolul și versetele pe care le folosești pentru concluzia ta. Dacă cartea studiată nu conține indicii ale locului unde a fost scrisă (de exemplu, de unde a fost expediată epistola; unde s-a scris evanghelia) se pot consulta cărții de introduceri biblice.

4) Când a fost scrisă? Găsiți pasajele care indică momentul (aproximativ) al scrierii cărții. Localizarea momentului scrierii cărții în timpul vieții autorului.

5) Cine erau primitorii cărții (epistolă, evanghelie, etc.)? Cui a fost adresată cartea? Oferiți indiciile existente privitoare la grupul de primitori ai epistolei dacă acestea se întâlnesc în cuprinsul cărții. Dacă nu există mențiuni directe care să spună cine sunt aceștia, se poate determina (sau, cel puțin, presupune) cine erau privind la temele și problemele abordate de autor. Se poate apela la surse exterioare dacă dovediți că în cartea studiată nu există nici un fel de mențiuni privitoare la cei cărora le-a fost scris!!

6) Ce probleme din viețile lor au solicitat scrierea cărții? Acestea se pot determina după declarațiile de intenție ale autorului privitoare la scopul scrierii. Sau, se poate afla după problemele discutate în carte (se vorbește de lege, de fapte? Ce noțiuni teologice sunt menționate?) Indicați dovezile textuale ale acestor probleme. În general autorul le "spune pe nume". La acest capitol folosirea surselor exterioare Bibliei nu este recomandată devreme ce de regulă conține referiri bogate la acestea.

7) Care sunt termenii repetați, cuvintele cheie, expresiile deosebite ce apar în carte? Aceasta se poate face urmărind aparițiile unui cuvânt din întreg conținutul cărții. Aceste apariții se pot enumăra pentru a evidenția principala temă a cărții. De asemenea, expresiile deosebite atrag atenția asupra temei expuse în carte și a problemelor cu care se confruntau primitorii scrierii.

8) Ce învață cartea privitor la Persoana lui Dumnezeu? Ce spune despre Domnul Isus Hristos? Arătați felul în care Dumnezeu este prezentat. Iubitor, mânios, etc. Ce atribute ale sale sunt subliniate în cartea studiată.

9) Ce li se cere primitorilor să facă? Ce porunci le sunt date? Acestea pot fi evidențiate prin tonul frazelor, prin interdicțiile impuse, prin tăria cuvintelor. De obicei, cuvinte ca, "de aceea", "așadar", "dar", indică schimbarea tonului autorului și introducerea unor porunci. Prin inspirația Duhului Sfânt acestea au fost plasate în orice carte a Biblie.

10) Ce făgăduințe de la Dumnezeu le oferă autorul?

2. Exemplificarea metodei

Să luăm pentru exemplificarea metodei epistola sobornicească (generală; universală) a lui Iacov. Un studiu individual prescurtat al cărții. Deschideți Bibliile.

1) Tema principală a cărții:

"credința creștină în acțiune", sau, "Locul faptelor bune în Creștinism

2) Autorul cărții:

Este iudeul Iacov, fratele de trup al Domnului Isus (vezi, Gal.1:19), supranumit "Cel Drept". Iuda, autorul epistolei, este și el frate al Domnului și al lui Iacov (Iuda 1:1; Mt.13:55; Mr.6:3; 1Cor.9:5). Nu este același Iacov (fiul lui Zebedei, fratele lui Ioan), omorât cu sabia de Irod (Fapte 12). A fost lider al Bisericii din Ierusalim (Fapte 15:13; Gal.2:9), un iudeu strict care avea mare respect față de spiritul legii.

Cu toate acestea, există o oarecare dispută asupra adevăratului autor deoarece în NT se găsesc cel puțin 4 oameni cu numele de Iacov.

3) Unde s-a scris cartea:

Probabil, Ierusalim. Autorul este familiarizat cu problemele creștinilor evrei (persecuția) atât a celor din țară cât și ale celor "împrăștiați" pretutindeni.

4) Când a fost cartea scrisă:

Cea mai timpurie scriere a Noului Testament (probabil prima). Anii aproximativi ai scrierii ei: 45-50, după unii (V.McGee), 60 după Halley, 45-58 după Thiessen. Mai înainte ca mulți neevrei să devină creștini. Aproape de sfârșitul a 30 de ani de păstorire a bisericii din Iudea.

5) Cine au fost primitorii cărții:

Creștinilor evrei ce trăiau departe de Pământul sfânt.

6) Ce probleme din viețile lor au necesitat scrierea cărții:

Își pierdeau răbdarea în încercări (1:1-12). Au început să-l blameze pe Dumnezeu pentru suferințe (1:13-18), greșeau în purtare (1:19; 5:20), favoritism față de bogați în biserică (2:1-4), amăgire într-o credință fără fapte (cap.2), o limbă slobodă (3:15), atitudini lumești, lipsă de blândețe, de înțelepciune, invidii, certuri, nesupunere, etc. După cum se vede, creștinii cărora Iacov le-a scris erau confruntați cu probleme foarte numeroase.

7) Care sunt termenii repetați, cuvintele cheie, expresiile deosebite ce apar în carte:

Credința, faptele, răbdarea, legea, înțelepciunea, bogăția, frații. "Credința fără fapte, este moartă"

8) Ce învață cartea privitor la Persoana lui Dumnezeu și despre Isus:

Isus, Domnul slavei - 2:1
Isus nu privește la fața (poziția socială) a omului - 2:1
Isus este Fiul lui Dumnezeu - 1:1
Dumnezeu este generos cu toți cei ce-i cer înțelepciune - 1:5
Dumnezeu dăruiește cununa vieții - 1:12
Dumnezeu nu se schimbă - 1:17
Dumnezeu nu poate fi ispitit de rău - 1:13
Dumnezeu nu-l ispitește pe om - 1:13
De la Dumnezeu vine orice dar desăvârșit - 1:17
Dumnezeu este neprihănit - 1:20
Dumnezeu îi alege pe cei săraci să fie bogați în credință - 2:5
Există un singur Dumnezeu - 2:19
Dumnezeu l-a făcut pe om după asemănarea Lui - 3:9
Dumnezeu este înțelept - 4:17
Prietenul lumii este dușmanul lui Dumnezeu - 4:4
Domnul îi ridică pe cei ce se smeresc - 4:10
Întoarcerea Domnului este aproape - 5:8
Domnul este plin de milă și de îndurare - 5:11
Domnul vindecă ca răspuns la rugăciunea sinceră - 5:15

9) Ce li se cere primitorilor să facă? Ce porunci le sunt date?

În general sunt multe în această carte.

- să rabde în încercări
- să împlinească, nu numai să asculte Cuvântul lui Dumnezeu
- să-i trateze egal pe toți oamenii, așa cum o face Dumnezeu
- să facă fapte demne de o credință adevărată (acesta este un subiect central al epistolei): Calvin a spus că "doar credința singură mântuiește, dar credința ce mântuiește nu rămâne singură". Este urmată de fapte. Îndreptățirea cuiva este demonstrată prin fapte, nu obținută prin ele, ci pentru ele. Credința este rădăcina mântuirii; faptele sunt roadele ei. Credința este cauza mântuirii, faptele sunt rezultatul (niciodată condiția) mântuirii.

- Să-și stăpânească limbile
- Să arate o înțelepciune cerească
- Să-i mângâie pe orfani și pe văduve
- Stăpânii să-i trateze drept pe lucrătorii lor și să-i răsplătească pentru munca lor, etc.

"Fiți împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători..." (1:22)

"Vrei dar să înțelegi, om nesocotit, că credința fără fapte este zadarnică?" (2:20)

10) Ce făgăduințe de la Dumnezeu le sunt date?

- Dumnezeu dă înțelepciune tuturor celor ce o cer cu credință
- Dacă răbdăm ispita vom primi cununa vieții - 1:12
- Cuvântul sădit în voi va poate mântui sufletele - 1:21
- Dacă ne supunem lui Dumnezeu diavolul se va depărta de noi
- Domnul îi înalță pe cei ce se smeresc
- Venirea Domnului ca și Judecător este aproape - 5:9
- Domnul vindecă pe cei bolnavi - 5:15

Aprofundarea studiului - Pentru a detaila/aprofunda studiul asupra Epistolei lui Iacov se pot face următorii pașii suplimentari:

Astfel se poate face o listă de studii (proiecte) suplimentare a unor teme secundare (sau, a altor subiecte abordate) din carte. Așadar se poate...

- face un studiu comparativ între Epistola lui Pavel către Romani și Epistola lui Iacov; mulți spun că ideile expuse de cei doi se contrazic radical și că sunt diametral opuse. Unul susține importanța credinței iar celălalt al faptelor. Care este realitatea?
- o schiță-tabel a cuvintelor cheie.
- un studiu al lui Dumnezeu așa cum este descris în epistolă.
- un studiu comparativ dintre justificarea prin credință și justificarea credinței prin fapte.
- un studiu al cuvintelor care necesită definire.

Temă:

* Să se facă studiul individual al Epistolei lui Pavel către Romani răspunzându-se la elementele prevăzute în acest tip de studiu.

* Să nu se folosească alte cărți în afara Bibliei. Pentru Romani se pot găsi în Biblie răspunsurile pentru toate elementele studiului individual.

Studiul biblic al unui capitol dintr-o carte

Biblia așa cum a fost scrisă la început nu a avut nici un fel de diviziuni (împărțiri) ale capitolelor și versetelor. Doar începând din anul 1520 aceste împărțiri au fost introduse în traducerile Bibliei de către Cardinalul catolic Hugo, formând niște diviziuni și secțiuni grupate de subiecte destul de satisfăcătoare, ce ne ajută astăzi în identificarea și găsirea diferitelor subiecte biblice.

Astfel în Biblie există 1189 de capitole, multe dintre ele cum ar fi Psalmul 23, Psalmul 119 sau cap.13 din 1 Corinteni reprezentând adevărate preferințe ale creștinilor de pretutindeni.

De să se studieze pe capitole?

Datorită acestor împărțiri nouă ne sunt oferite unități potrivite de studiu, țelul unui cercetător (Fapte 17:11) al Bibliei fiind de cunoaște și identifica conținutul fiecărui capitol. De exemplu, dacă este întrebat unde se vorbește despre Răpire (sau, altele: modul de utilizare al darurilor, conducerea bisericii, antihrist, etc.) să fie în stare nu doar să "nimerească" cartea ce o menționează ci și capitolul.

Deci încă odată, țelul studiului biblic al unui capitol este de a-l face în stare pe creștin să analizeze și să stăpânească conținutul oricărui capitol al unei cărți biblice.

Următoarele elemente apar în studiul biblic al unui capitol:

1) Care este tema capitolului? Cum se află? Citește capitolul în întregime și formulează într-o singură frază care crezi că rezumă principala idee a capitolului.

2) Care este cel mai bun (evident, remarcabil) verset al capitolului? Exprimă-ți opțiunea ta pe baza versetului care ți se pare că vorbește în modul cel mai direct despre acțiune și care oferă înviorare spirituală.

3) Care sunt poruncile ce se cer împlinite? Enumerați-le.

4) Care sunt făgăduințele oferite?

5) Care sunt lecțiile ce ar trebui reținute?

6) Care sunt cuvintele și expresiile care-ți atrag atenția cel mai mult?

7) Ce cuvinte se repetă în capitol? Enumăr-le și indică legătura lor cu întreaga carte, și cu ideea centrală a capitolului.

8) Care sunt cuvintele neclare și al căror sens nu-l pătrunzi? Află-le înțelesul dintr-o concordanță sau dicționar biblic.

9) Care ți se pare motivul introducerii acestui capitol? Indică ce crezi că ar lipsi Bibliei, și cărții respective dacă acel capitol nu ar fi fost scris.

10) Care sunt erorile practice (greșelile de viață) ce ar trebui evitate? Fii exact.

11) Ce spune capitolul despre Dumnezeu, despre Fiul sau despre Duhul Sfânt? Enumeră fiecare referință la Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.

Spor la treaba!

Bibliografie:
* "How to get more from your Bible", by Lloyd M. Perry and Robert D. Culver
* "How To Study Your Bible", Chuck Missler
* "Rediscovering Expository Preaching", John F. MacArthur, "The Master's Semminary Faculty".


Studii Biblice