Înapoi
Acasă
Biblia

Despre doctrina biblică

Introducere


Există curente de gândire religioasă și seculară care în mod vădit minimalizează sau desconsideră rolul complet fundamental pe care Biblia îl are în viața unui om, mai ales a unui credincios. Aceste curente contrazic categoric ceea ce Dumnezeu spune despre caracterul îndestulător sau suficient al Cuvântului Său. Exemple în care există accentuate tendințe de renunțare la autoritatea Scripturii în favoarea tradiției sau a ierarhiei ecleziastice găsim din belșug în jurul nostru!
Un atac asupra suficienței Scripturii vine din partea acelora care-i neagă autoritatea (fie conștient sau nu) nefiind dispuși să se lase conduși de ea în chestiuni de credință sau comportament. E ca și cum ar afirma că principiile existente în ea nu sunt suficiente pentru a răspunde la nevoile și problemele vieții și că trebuie să apelăm la ceva extra-biblic, adică ceva din afara Bibliei pentru a obține rezolvarea, să apelăm fie la ce spune tradiția, ritualul, personalitatea religioasă conducătoare, sau alte cărți unde înțelepciunea altcuiva decât Dumnezeu este atât de atrăgător expusă. Ea, Biblia, se spune că nu mai este deloc o hrană îndestulătoare pentru membrii bisericilor și că acestora le mai trebuie și altceva pentru ca să-i înțelepțească, să-i mântuiască și să-i lumineze cu privire la Dumnezeu. Le stau acum la dispoziție o mulțime de tehnici de gândire, de practici și de scrieri pretins inspirate și aparent foarte populare care pot să completeze "lacunele" Bibliei și chiar să vorbească în locul ei. Ba mai mult dacă adoptăm aceste tehnici și curente de gândire teologică modernă transferându-le în patrimoniul literar al Bisericii Creștine, succesul în domenii ca evanghelizarea, creșterea numerică, extinderea influenței asupra societății, va fi asigurat?! Rezultatul este erodarea încrederii poporului lui Dumnezeu în Cuvântul Lui. Înseamnă o concesiune făcută înțelepciunii lumești care se vrea înlocuitoarea înțelepciunii divine!
Metode folosite în lumea rapace a afacerilor și capitalului sunt studiate și introduse în biserici în vederea creșterii numărului de membrii sau prosperității credincioșilor. Mulți pastori și responsabili de educarea poporului lui Dumnezeu sunt vrăjiți de popularitatea și renumele pe care-l pot avea prin experiențele, semnele și miracolele vizibile care să însoțească lucrarea lor, chiar dacă acestea au o sursă îndoielnică a puterii lor spirituale. Lumea ocultului, a spiritismului, a parapsihologiei și a paranormalului își are ca simpatizanți pe cei care sunt mai degrabă plictisiți de citirea și studierea Cuvântului lui Dumnezeu dar interesați în dobândirea de puteri spirituale cu care să iasă biruitori în lupta spirituală de zi cu zi. Insatisfăcuți în nevoile lor sufletești cele mai profunde, de pace în suflet, de fericire și bucurie, aceștia apelează la psihologi, psihiatri, psihoterapeuți, bio-energeticieni, vindecători populari, astrologi, magi, ghicitori, etc. Au inventat formule pentru sănătate, pentru prosperitate, pentru exorcism și pentru meditație care nu sunt biblice și nu sunt inspirate de puterea lui Dumnezeu.
În evanghelizare, Biblia nu mai este considerată eficace pentru convertirea ascultătorilor ei, ci sunt necesare alte mijloace care să fie angajate în evanghelizarea lumii (ex. o trupă de rock creștin, un cor, o poezie, etc.). Era o vreme când se considera că Biblia este suficientă în chestiuni privitoare la căsătorie și familie. Astăzi constatăm o asemenea proliferare a consilierilor familiali, a rubricilor matrimoniale, a planificării familiei încât Biblia și principiile ei în acest domeniu al vieții este practic ignorată. Ea, Biblia este considerată, demodată sau nesofisticată și nu poate oferi lămuriri în chestiuni ca homosexualitatea, toxicomania, violența, etc. și este insuficientă pentru restaurare socială și economică. Toți cei ce mai îndrăznesc să susțină suficiența Scripturii în astfel de domenii sunt priviți astăzi ca niște relicve ale trecutului, ca niște primitivi și înapoiați care au pierdut pasul cu "civilizația avansată" a zilelor noastre.
Această descriere nu reprezintă decât vârful aisbergului care a "torpilat" mărturia Bisericii Creștine. Să nu credeți că am selectat cei mai rău. Mai există "atrocitățile doctrinare" promovate de unele segmente ale Creștinismului, gândirea pozitivă, vizualizarea, credința în credință, etc., tehnici, chipurile, biblice, ce pot completa mărturia Bibliei.

Deschizând Biblia la paragrafele care urmează ce descoperim?

2 Tim.3:16-17
Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.
2 Petru 1:3
Dumnezeiasca lui putere ne-a dăruit tot ce privește viața și evlavia prin cunoașterea Lui...

TOT, TOT! Cum putem beneficia de acest tot? Prin învățătura întregului Cuvânt. Acest tot ni s-a dat sub forma doctrinelor creștine. Știți ce se zice atunci când cineva nu știe ceva considerat elementar? Cum că a lipsit de la lecția aceea? Este trist că foarte mulți lipsesc de la multe lecții! De asemenea, este tragic că nu se mai dau aceste lecții despre cum se trăiește plăcut lui Dumnezeu în familie, în societate, în Biserică! Lecțiile biblice sunt înlocuite astăzi în biserici fie protestante fie de rit vechi, cu liturghii sofisticate, cu ritualuri și tradiții. Conducătorii de biserici, de adunări s-au metamorfozat în maeștrii de ceremonii, în loc de a conduce studii biblice! Poporul Lui moare din lipsă de cunoștință, a spus unul din profeți. Noi putem spune că moare din lipsa învățării, predării acelor cunoștințe divine, a transferării doctrinei biblice de pe paginile cărții în gândirea și viața credincioșilor, odată de către cei responsabili să o facă și după aceea de lipsa interesului la ceilalți. Însă, Dumnezeu mărturisește despre Cuvântul Său că este suficient. Dumnezeiasca lui putere ne-a dăruit tot ce privește viața și evlavia în Cuvântul Lui. Lucrul acesta ar trebui să ne redea speranța că odată studiat, acesta va aduce un nou avânt în gândirea și trăirea creștinilor.

Ex. Iar prin a sublinia suficiența Scripturilor, vă rog să nu vă gândiți că susțin GÂNDIREA ÎN CERC. Cine a spus că Biblia este O Singură Carte?

Doctrina sănătoasă a Scripturii, integritatea învățăturii biblice ar trebui să fie țelul nostru. De ce? Pentru că știm că ea este Cuvântul lui Dumnezeu și NU opiniile, presupunerile și speculațiile cuiva. Biblia este întotdeauna un, "Așa vorbește Domnul"!

EXEMPLU:
În diversele religii ale lumii există alte 30 sau 40 de cărți, fiecare din acestea pretinzând a fi o revelație superioară. Isus însă a spus că, "cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece" [Mat.24:35].
Biblia nu încearcă să-și apere inspirația ei. Și nici nu are nevoie s-o facă. Nu veți găsi nici un verset care să spună, "într-adevăr, cartea aceasta este adevărată, așa că ați face bine să o credeți!!" În schimb, în cazul Bibliei notăm un fapt interesant: cartea Genezei începe cu cuvintele, "Dumnezeu a zis", cuvinte care apar de nouă ori numai în primul capitol. Afirmația, "Așa vorbește Domnul", apare de 23 de ori în cartea Vechiului Testament, Maleahi. Astfel avem, "Dumnezeu zice (vorbește)" de la Geneza la Maleahi. "Domnul a vorbit", apare de 560 de ori în primele cinci cărți ale Bibliei și de cel puțin 3800 de ori în întreg Vechiul Testament!
Isaia afirmă de cel puțin 40 de ori că mesajul său a venit direct de la Domnul. Ezechiel, face acest lucru de 60 de ori, iar Ieremia de 100 de ori! Pe deasupra, Domnul Isus Hristos a citat de cel puțin de 24 de ori diferite cărți ale Vechiului Testament și, doar a citat.

Ea trebuie să ni se facă cunoscută pentru ca omul să poată auzi ceea ce Dumnezeu are de spus și nu omul. În zumzetul de voci din lumea noastră este nevoie ca cineva să ne îngăduie să auzim vocea Scripturilor, vocea lui Dumnezeu și ce are El să ne spună!

De aici accentul și preocuparea noastră ar trebui să fie de a învăța cărți ale Bibliei verset cu verset, capitol după capitol sau învățătură după învățătură, fiindcă făcând așa evităm să vă aducem niște doctrine teologice gata formulate pe care să le primiți așa cum sunt fără să le chestionați. Tot așa se pot evita și "caii de bătaie" preferați ai unor predicatori care cu subiectivism selectează din întregul Scripturii doar ceea ce lor le place și cred că li se potrivește. În urma acestor studii este de așteptat ca d-voastră să vă formați singuri propria teologie și doctrinele pe care să le susțineți. Învățătura sănătoasă trebuie să se stabilească prin învățarea sistematică a Bibliei și nu prin catehizare sau aderare la un set de doctrine preformulate ale unui cult. Vrem să vedem ceea ce Biblia scoate în evidență, nu ceea ce pastorul subliniază! "Domnule, vrem să-l vedem pe Isus!" (Ioan 12:21) ar trebui să fie dorința noastră în studiile biblice.

Tot despre doctrina biblică se mai poate spune că nu poate fi însă niciodată folosită pentru a înălța un zid de despărțire sau zid de diviziune de alții care nu se aliniază doctrinelor noastre moștenite. Despre aceasta (Chuck Smith), pastorul lui Calvary Chapel din Costa Mesa, California spunea: "Nouă nu ne place să înălțăm ziduri doctrinare așa cum le place altor denominațiuni. Este într-adevăr o practică sănătoasă să înalți ziduri doctrinare, fiindcă îi ții pe membrii bisericii tale la adăpostul lor. Aceștia la rândul lor, se simt în siguranță rămânând în perimetrul doctrinelor bisericii de care aparțin. Dar înălțând astfel de ziduri întotdeauna îi vei ține pe alții în afară. Vei acomoda pe unii și vei aliena pe alții. Și nu se presupune să facem lucrul acesta".

EXEMPLU: Omul care a încercat să devină membru al unei biserici calviniste și uneia arminianiste!

Deci, doctrina este necesară, dar când intrați pe ușa acestei biserici nu vi se înmânează o complicată declarație de credință încărcată de termeni teologici vehiculați prin seminarii, ci este de așteptat ca în urma studiului sistematic al Scripturii, d-voastră să realizați dacă crezul acestei biserici este învățătură sănătoasă sau nu. Dacă, la această adunare se predică Biblia sau se slăvește învățătura unui om sau a unui cult. Dacă ortodoxia este vorbă goală sau doctrină ce se identifică cu Biblia. Dealtfel, această responsabilitate revine personal fiecărui credincios creștin care calcă pragul acestei biserici sau al alteia pentru că D-zeu este direct interesat ca acesta să păstreze "credința care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna". El face asta, cercetând Scripturile în fiecare zi și aflând dacă ce i se spune este așa (Fapte 17:11).

Există doctrine biblice clare care nu se pot compromite și pe baza cărora părtășia noastră cu alții este sau nu posibilă. Le știți care sunt: Trinitatea, Dumnezeirea lui Isus, Învierea Lui trupească, Jertfa de ispășire, mântuirea prin har și prin credință nu prin fapte, autoritatea finală a Scripturii.

Dar și în alte domenii ale credinței, studiul biblic poate aduce acea limpezire/clarificare care să facă posibilă unitatea celor ce sunt divizați de crezuri mai puțin esențiale decât cele enumerate mai sus. Desigur că cerând un efort și puțin mai mult devotament acest studiu nu se realizează ușor. Pastorul sau învățătorul trebuie să sacrifice din vizitele de curtoazie și din activitățile sociale ce-i atrag un capital de popularitate considerat necesar pentru a fi ascultat de mulțime, și să se retragă de unul singur, devenind omul unei singure cărți, având o singură viziune fixă care este dealtfel menirea pe care D-zeu i-a dat-o slujbei sale: "El a dat pe unii apostoli, pe alții prooroci, pe alții, evangheliști, pe alții, pastori și învățători pentru desăvârșirea (echiparea) sfinților, în vederea lucrării de zidire a trupului lui Hristos (Biserica!), până vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui D-zeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos, ca să nu mai fim copii, plutind încoace și încolo de orice vânt de învățătură, prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire... " (Efes.4:11-14).

Și este de așteptat ca ei să facă lucrul acesta nu folosind cuvinte bombastice, cuvinte mari, terminologie de seminar teologic, ci simplitatea cuvintelor lui Isus. Isus nu a spus niciodată, "Dacă mă iubești paște/hrănește girafele mele ci paște/hrănește mielușei mei"! Sau, așa cum dr.Donald Grey Barnhouse le spunea teologilor vremii sale, "coborâți fânul din pod, la gura vacilor!"

Cineva a spus că, "fiecare seminar existent este o condamnare a rolului de învățător al bisericii"! Biserica ar trebui să fie tocmai locul unde acești grei termeni teologici și enunțări doctrinare complicate să aibă parte de explicații. Locul unde teologia să fie tradusă în limba omului de rând, fără nejustificata temere că aceasta și-ar pierde din relevanță și ar fi înjosită. Isus, care este Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, s-a întrupat și aceasta a fost de veacuri interpretată ca o coborâre și o umilire, fără de care mântuirea oamenilor nu ar fi fost posibilă. Este nevoie să ne amintim că El este Cuvântul lui D-zeu? Că El s-a făcut "teologie în carne și oase"? Că El este mai perfect decât orice teologie vreodată formulată de oameni? Atunci de ce să le fie oare atât de frică unora să-și "întrupeze" teologia lor? Să o coboare la nivelul oamenilor de rând? Nu cumva fiindcă aceștia înțelegând mai ușor Biblia decât formulele lor teologice să o aleagă pe aceasta în schimbul lor? Biserica ar trebui să fie locul unde să aibe loc învățarea sfinților credincioși, locul unde teologia este formulată din studiul Scripturii și aplicată la condițiile de viață cele mai vitrege ale unui om de rând. Doar atunci aceasta va ajunge să respecte ceea ce se vorbește în stratosfera teologică a seminariilor și a institutelor biblice.

DOCTRINA NU ESTE UN CUVÂNT MURDAR!
Un prim lucru pe care trebuie să-l înțelegem despre doctrină este că nu înseamnă un cuvânt murdar chiar dacă a fost uzat de comuniști!
Sunt unii care spun: "doctrina nu contează, nu este importantă, nu vrem să-i divizăm pe oameni, nu este o problemă pentru biserică". Dar doctrina trebuie să însemne învățătura sănătoasă desprinsă din studiul atent al Scripturii, să însemne valorile divine care să fie transmise altora. (vezi 2 Tim.1:13; Tit 1:9). Doctrina este importantă fiindcă ceea ce crezi îți determină comportamentul. Dacă ești neglijent în doctrina ta vei fi neglijent și-n comportamentul tău. Mulți creștini sunt foarte plini de zel dar mai puțin plini de învățătura sănătoasă și în timp ce cu entuziasm doresc să plece misionari în Africa se încurcă stupid în relații amoroase nebiblice, sunt dați afară de la slujbe fiindcă sunt iresponsabili, nu-și plătesc datoriile și nu pot să facă nimic cu propriile mâini care să le folosească altora.

"Omul care citește Biblia superficial, va trăi superficial, iar un creștin superficial este cea mai jalnică/patetică parodie a adevărului" (John Blanchard)

UNDE SE VORBEȘTE ÎN BIBLIE DE DOCTRINĂ?
Dar ne vorbește undeva Biblia despre doctrină? Unde este menționată în Biblie? Să vedem ce importanță îi este acordată de către Dumnezeu în propriul Său Cuvânt? Este biblic conceptul de doctrină?

Doar în Noul Testament, Scriptura folosește cuvântul doctrină de aproape 50 de ori după unii, de mai multe zeci de ori, aș spune eu. Bineînțeles nu apare sub forma cuvântului "doctrină" ci "învățătură", care în grecește apare sub mai multe forme înrudite cu actul de învățare, cu învățătura, sau învățătorul și care provine în românește din latinescul doctrina. În greacă acestea sunt, didache, didasko, didaskalos. Putem ușor vedea legătura cu cuvintele de acum românești, dascăl, dăscălire, (doctor în teologie, etc) deși acestea în sensul lor actual nu descriu complet sensul cuvintelor grecești.

Scopul didactic al învățăturii este de a modela, forma voința/gândirea/mentalitatea celui ce-o primește, prin comunicarea cunoștinței. Doctrina are în calcul influențarea și modificarea înțelegerii persoanei care este instruită. Aceste sensuri aparțin cu desăvârșire învățăturilor lui Hristos: Marcu 9:31; 10:1; Ioan 18:20, 2 Ioan 9,10, Fapte 13:12, etc. Învățăturilor credinței creștine: Fapte 2:42; 11:26; Col.1:28; Evrei 5:12,etc. (Spiros Zodhiates)

CUM SĂ TRATĂM DOCTRINA?

Tit 2:7 "...Iar în învățătură, dă dovadă de curăție, de vrednicie, de vorbire sănătoasă și fără cusur, ca potrivnicul să rămână de rușine și să nu poată să spună nimic rău de noi"
(NIV - În învățătura ta dă dovadă/demonstrează integritate, seriozitate și o sănătoasă vorbire - nu-i nevoie de cuvinte întortocheate, slavonizate, cu înțelesuri tainice ascunse celor ignoranți și neinițiați care să mai aibe nevoie de tălmăcire!)...

Tit 2:1 "Tu însă (în contrast cu cei descriși anterior de Pavel: și care sunt cei ce:"...buimăcesc familii întregi, învățând pe oameni, pentru un câștig urât, lucruri pe care nu trebuie să le învețe...de aceea, mustră-i aspru, ca să fie sănătoși în credință și să nu se țină de basme evreiești și de porunci date de oameni, care se întorc de la adevăr...Ei se laudă că cunosc pe D-zeu, dar cu faptele lor îl tăgăduiesc... "Tit 1:10-16), vorbește lucruri care se potrivesc (adecvate) cu învățătura sănătoasă."

1 Tim.4:13, 16 "Până voi veni, ia seama bine la citire, la îndemnare și la învățătura pe care o dai altora... Fii cu luare aminte asupra ta însuți și asupra învățăturii (NIV - "Veghează cu atenție asupra vieții și doctrinei tale...") pe care o dai altora: stăruiește în aceste lucruri căci dacă vei face așa, te vei mântui pe tine însuți și pe cei ce te ascultă"

2 Tim.1:13 "Dreptarul învățăturilor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, ține-l cu credința și dragostea care este în Hristos Isus".

Fapte 2:42 "Ei (cei dintâi creștini) stăruiau în învățătura apostolilor... "

Care este aceasta? Unde o putem găsi? Am stăruit și rămas noi în aceasta? Am continuat în învățătura lor? Acestea sunt întrebări pe care trebuie să și le pună toți, indiferent de biserica de care aparțin.

1 Tim.4:6 "Dacă vei pune în mintea fraților aceste lucruri, vei fi un bun slujitor al lui Isus Hristos, fiindcă te hrănești cu cuvintele credinței și ale bunei învățături pe care ai urmat-o până acum"

Tit 1:9 "Episcopul... să se țină de Cuvântul adevărat, care este potrivit cu învățătura, pentru ca să fie în stare să sfătuiască în învățătura sănătoasă și să înfrunte pe potrivnici"

1Tim.6:1 "Toți cei ce sunt sub jugul robiei, să socotească pe stăpânii lor vrednici de toată cinstea, ca Numele lui Dumnezeu și învățătura să nu fie vorbite de rău"

Tit 2:10 "...ci totdeauna să dea dovadă de o desăvârșită credincioșie, ca să facă în totul cinste învățăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru"

UN BUN SLUJITOR - SĂ SE ȚINĂ DE EL - LUCRURILE POTRIVITE EI - CURAT ÎN ÎNVĂȚĂTURĂ - SĂ ÎMPODOBEASCĂ ÎNVĂȚĂTURA LUI DUMNEZEU CU FAPTE BUNE

DE CE TREBUIE SĂ AVEM ASTFEL DE ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂȚĂTURILE BIBLIEI? DE CE TREBUIE SĂ LE TRATĂM ASTFEL?
Iată ce rațiuni i-a oferit apostolul Pavel, iubitului său Timotei:

2Tim.4:1-4 "Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu și înaintea lui Hristos Isus...propovăduiește Cuvântul, stăruiește asupra lui la timp și ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura. Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învățătura sănătoasă; ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute și își vor da învățători după poftele lor. Își vor întoarce urechea de la adevăr și se vor îndrepta spre istorisiri închipuite"!
Vor vrea fantezii, nu vor suporta învățătura sănătoasă. Nu vor mai vrea să asculte de adevăr ci vor rătăci în căutarea miturilor făurite de oameni. A basmelor și a "poveștilor vânătorești" care să înlocuiască ora de studiu biblic! Putem spune liniștiți(?!) că, vremea despre care se vorbește A VENIT!

1 Tim.4:1-7 "Dar Duhul spune lămurit că în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credință, ca să se alipească de duhuri înșelătoare și de învățăturile dracilor, abătuți de fățărnicia unor oameni care vorbesc minciuni, însemnați cu fierul roșu în însuși cugetul lor. Ei opresc căsătoria și întrebuințarea bucatelor...Ferește-te de basmele lumești și băbești..."

2 Tim.3:1-7 "...având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceștia...Care învață întotdeauna și nu pot niciodată ajunge la deplina cunoștință a adevărului"

Sau apostolul Petru, bisericii:
2 Petru 2:1-2 "În norod sau ridicat și prooroci mincinoși, cum și între voi vor fi învățători mincinoși care vor strecura pe furiș erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul care i-a răscumpărat...Mulți îi vor urma în destrăbălările lor. Și din pricina lor calea adevărului va fi vorbită de rău"

Sau apostolul Ioan, bisericii:
2 Ioan 9, 10, 11 "Oricine o ia înainte și nu rămâne în învățătura lui Hristos, n-are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învățătura acesta, are pe Tatăl și pe Fiul. Dacă vine cineva la voi și nu vă aduce învățătura aceasta, să nu-l primiți în casă și să nu-i ziceți, Bun venit! Căci cine-i zice Bun venit! se face părtaș faptelor lui rele."

Doctrina sănătoasă a Scripturii inspirată din cuvintele sănătoase ale Domnului Isus nu mai constituie deloc preocuparea de căpătâi a multora, mai ales a multora care populează cercurile religioase ale vremurilor noastre!

CONSECINȚELE NEGLIJĂRII DOCTRINEI
Ce spune Biblia însă, despre o astfel de neglijare și despre astfel de oameni? Care sunt consecințele necunoașterii învățăturilor sănătoase ale Bibliei și lipsei cunoștințelor doctrinare? De lipsa unei bune și sigure temelii pe care să-și clădească viața și experiența lor creștină? Să ne gândim doar la câteva din pericolele generate de neglijarea învățăturii sănătoase:

1. întâi de toate membrii bisericii pot deveni niște analfabeți biblici. Nu cunosc Cuvântul Stăpânului lor! A cunoaște cuvântul Lui înseamnă a-l cunoaște pe El.
2. unde lipsește doctrina sănătoasă nu poate fi decât normal să fie prezentă doctrina bolnavă, otrăvitoare. Doctrine false, greșite ce duc la un trai greșit. Comportamental membrii acelei biserici îl fac de rușine pe Mântuitorul lor. A.W.Tozer a spus: "O grădină neîngrijită va fi în scurt timp biruită de buruieni. Inima care nu se ocupă de cultivarea adevărului și de smulgerea erorilor, va deveni în scurt timp o sălbăticie teologică

"Sfințenia în viață depinde mult de învățătura sănătoasă. Evlavia este fiica doctrinei biblice și de aceea trebuie hrănită cu laptele mamei ei. Petru a spus: "...ca niște prunci născuți de curând, să doriți laptele duhovnicesc și curat pentru ca prin el să creșteți..." (William Gurnall)

"Nu este posibil să ai o viață creștină reală până ce nu-ți dezvolți cel puțin trei aspecte ale ei: o viață interioară de devoțiune, o viață exterioară de slujire și o viață intelectuală de gândire" (Elton Trueblood)

"Doctrinele slabe nu vor fi o stavilă unor ispite puternice" (William S.Plummer)

"Doctrina fără fapte este ca și un pom fără roade. Faptele fără doctrină sunt ca un pom fără rădăcini" (Talbot W.Chambers)

3. membrii aceștia devin o victimă sigură a mișcărilor religioase false, fiind atrași de profeți falși.
(Vezi, ex. Adventismului, ) + Erezia este lepra minții (John Trapp)
O pepinieră a cultelor - cobaii învățătorilor falși - "un biscuite doctrinar"

"Creșterea spectaculoasă a cultelor se face în proporție directă cu analfabetismul biblic din bisericile creștine"

"Orice doctrină care nu este bazată pe crucea lui Hristos, duce în rătăcire" (Oswald Chambers)

1 Tim. 1:3-4, 6-7
"După cum te-am rugat la plecarea mea în Macedonia, să rămâi în Efes, ca să poruncești unora să nu învețe pe alții, altă învățătură, și să nu se țină de basme și de înșirări de neamuri fără sfârșit, care dau naștere mai mult la certuri de vorbe decât fac să înainteze lucrul lui Dumnezeu.... Unii, fiindcă s-au depărtat de aceste lucruri, au rătăcit și s-au apucat de flecării. Ei vor să fie învățători ai Legii și nu știu nici măcar ce spun, nici ce urmăresc."

1 Tim. 6:3-5
"Dacă învață cineva pe oameni învățătură deosebită și nu se ține de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Hristos și de învățătura care duce la evlavie, este plin de mândrie și nu știe nimic; ba încă are boala cercetărilor fără rost și a certurilor de cuvinte, din care se naște pizma, certurile, clevetirile, bănuielile rele, zadarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricați la minte, lipsiți de adevăr și care cred că evlavia este un izvor de câștig. Ferește-te de astfel de oameni."

2 Ioan 9,10,11
"Oricine o ia înainte și nu rămâne în învățătura lui Hristos, n-are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învățătura acesta, are pe Tatăl și pe Fiul. Dacă vine cineva la voi și nu vă aduce învățătura aceasta, să nu-l primiți în casă și să nu-i ziceți, Bun venit! Căci cine-i zice Bun venit! se face părtaș faptelor lui rele."

SCOPUL ÎNVĂȚĂTURII BIBLICE ESTE DE A COMUNICA CUNOȘTIINȚE CARE SĂ INFLUENȚEZE ȘI SĂ TRANSFORME VIAȚA. Doctrina biblica nu ne este dată numai să ne informeze ci și să ne reformeze. Iar acele doctrine care nu ne schimbă inimile le putem pune la îndoială . Vedem acest scop prezent în scrierile lui Pavel, Ioan, etc. De exemplu, uitați cum Pavel se așteaptă cum ceea ce i-a învățat, doctrinele pe care le-a transmis lor, să-i schimbe, să-i facă diferiți de cei ignoranți:

1 Tes.4:1-8 sau 4:13, unde nu dorea ca din ignoranță să fie ca cei fără speranță. Și ce doctrină le-a prezentat? Aceea a răpirii!
Sau Ioan: 1 Ioan 4:13 știm, știm... Ce doctrină a dorit să le încredințeze? Aceea, a siguranței mântuirii!

ESTE ADEVĂRAT CĂ DOCTRINELE BIBLIEI AU FOST SUCITE ȘI RĂSUCITE, dar ...la fel cum nu putem arunca aurul și diamantele doar fiindcă au fost pângărite de mâinile hoților, nu putem nici să renunțăm la învățăturile lui Hristos! (adaptare după John Howe)

Dacă s-ar face sondaje de opinie privitoare la cititul Bibliei oare unde am fi noi? În America s-au făcut. Din cei ce afirmă o autentică relație cu Hristos, born-againers, doar 25% recunosc că citesc Biblia în fiecare zi. 57% dintre aceștia își deschid Biblia numai Duminica atunci când și pastorul o face. Iar 32% nu o citesc fiindcă spun că este prea greu de înțeles. Poate că responsabilitatea mai mare revine liderilor acestora care nu o deschid pentru ei lămurindu-i înțelesul astfel încât aceștia să poată să o priceapă și să fie hrăniți cu Cuvântul lui Dumnezeu. De aceea s-a spus că până ce oamenii nu vor ajunge să înțeleagă că Biblia este un ghid practic al vieții de zi cu zi este mai mult ca sigur că vă rămânea pe raft alături de lucrările complete ale lui Shakespeare sau Eminescu.

- Întotdeauna o Biblie destrămată va fi indiciul unei vieți care nu se destramă!
- "cea mai mare furtună de praf" din istoria umanității!
- Deci, doctrina biblică ni-l face cunoscut pe Dumnezeu, ne protejează sufletele de falsul spiritual, ne schimbă viața. Iată destule motive pentru a dori să o cunoaștem!

BENEFICII ALE CUNOAȘTERII DOCTRINELOR SĂNĂTOASE ALE SCRIPTURII

BUCURIE
Veți fi surprinși să aflați la ce anume vă folosesc doctrinele Scripturii! Veți crede că la mântuire, la înțelepciune, la cunoștințe, la închinare, la sfințirea noastră și deși este adevărat că vă folosesc în toate aceste aspecte, a priva o biserica de învățăturile conținute în Biblie înseamnă pe lângă a o priva de toate aceste binecuvântări ale lui Dumnezeu și a-i răpi bucuria.
Întâi de toate, bucurie, o biserică fericită - o schimbare la față - un zâmbet pe față apar în mediul în care cuvintele pline de mângâiere și speranță ale Scripturii sunt proclamate cu regularitate.

Ioan în 1 Ioan 1:4 a spus că, "vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină."
Ieremia 15:16 "Când am primit cuvintele Tale, le-am înghițit; cuvintele Tale au fost bucuria și veselia inimii mele,..."
David: Ps.119:111 "Învățăturile Tale sunt moștenirea mea de veci, căci ele sunt bucuria inimii mele."
Bucuria care rezultă din primirea de inimile noastre a cuvintelor sănătoase ale Scripturii nu este comparabilă cu nimic altceva.
"Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne deschidea Scripturile?" (Luca 24:32) Iată ce au spus acești doi evrei care neîndoielnic cunoșteau doctrinele expuse de Hristos în timp ce-i acompania pe drum.

MÂNTUIRE - Ioan 20:30-31 (1 Ioan 5:13)

REGENERARE SPIRITUALĂ - 1 Petru 1:23 (Ioan 1:13, 3:5) Fără de care nimeni nu intră în Împărăția lui D-zeu!

CĂLĂUZIRE - Credincioșii nu vor fi dezorientați. Vor primi călăuzire. Ps.119:105 "Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele, și o lumină pe cărarea mea."

MATURITATE - știu deja ce spune Biblia! Nu mai sunt copii aruncați încoace și-n colo de orice vânt de învățătură. Efes.4:14

ÎNȚELEPCIUNE - Ps.19:8

VICTORIE - asaltați de dușman: "Este scris!"

SFINȚENIE - Ps.119:9-11 "Cum își va ținea tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău...Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! "
Ioan 17:17 ....

STABILITATE - când apar metode de dezvoltare spirituală, ca cele descrise mai înainte, de obținere de noi puteri spirituale, aceștia nu cedează noilor curente ci inimile le sunt întărite prin har. Adevărurile vechi de veacuri nu sunt neputincioase ci au pentru aceștia puterea de a-i transforma și asemăna tot mai mult cu Isus -

MĂRTURIE - În 1 Tim.3:15 se spune că Biserica este "casa lui D-zeu, stâlpul și temelia adevărului" - nu poligonul ereziilor! - nu o stepă în care bat tot felul de "vânturi" doctrinare + ciulini de Bărăgan! Biserica pare să fie mult mai preocupată de rezultatele Evangheliei decât de menținerea purității ei! (A.W.Pink)
- ținând sus Cuvântul vieții vom ajuta la alungarea confuziei care domnește în țara noastră!

"Creștinismul a fost atât de diluat, încât dacă ar fi otravă nu ar face rău nimănui, dacă ar fi apă nu ar satisface pe nimeni, și dacă ar fi medicament nu ar face bine nimănui!" (adaptat după A.W.Tozer)

1 Tim.4:6 "Dacă vei pune în mintea fraților aceste lucruri, vei fi un bun slujitor al lui Hristos, fiindcă te hrănești cu cuvintele credinței și ale bunei învățături pe care ai urmat-o până acum".

Cei ce învățăm și noi trebuie să ne hrănim. V-ați duce vreodată la un doctor care a încetat să mai studieze având nevoie de o operație pe cord deschis și acesta să spună, "am citit într-o carte cu ani în urmă cum se face și cred că te pot opera"? Nu! V-ați duce atunci la un pastor care încetează să mai studieze? De aceea, mulți nu merg la biserică fiindcă liderii lor n-au nimic de spus de la Dumnezeu ci doar din partea ierarhilor superiori, din partea patriarhiei sau din partea cultului. Biblia nu mai poate fi abordată fără ochelarii de cal ai organizației!

Căci buzele preotului trebuie să păzească știința și din gura lui se așteaptă învățătură, pentru că el este un sol al Domnului oștirilor (Maleahi 2:7)

LE-A PLĂCUT SAU A FOST ADEVĂRAT?
În multe bisericii și inclusiv aici, uneori oamenii se întreabă dacă le-a plăcut studiul și nu dacă a fost corect, biblic. Un curent de anti-intelectualism străbate biserica exprimat de sfidarea cu care unii spun: nu contează doctrina, haideți să-l simțim pe Domnul!

CITAT:
Este evident că pentru foarte mulți creștini îndemnul de a învăța cum să discearnă adevărul de erezie nu a fost luat în serios, astfel încât aceștia tratează doctrina fie ca având o importanță mică, considerând acuzațiile de erezie ca fiind nepoliticoase, necuvenite și intolerabile, nepotrivite caracterului dragostei divine așa cum îl cunoaștem din 1 Cor.13, fie tratează doctrina ca fiind prea importantă considerând pe oricine nu se aliniază lor ca fiind eretici sau sectanți. Pe scurt, mulți credincioși par să creadă că nu există aproape nici un eretic, sau că toți cei care se află în afara grupului lor, sunt eretici și abătuți de la credința adevărată. Aceste două poziții față de diferențele de doctrină nu par să arunce deloc lumină în privința adevăratei manifestări a Bisericii Creștine din vremea noastră. Cred de asemenea că mai există și o a treia categorie, a acelora care dezgustați de aceste două poziții extreme, nu iau nici o poziție rămânând indiferenți și ignoranți în ce privește însemnătatea doctrinei biblice. Însă, indiferența față de doctrină nu este o soluție la diferențele de doctrină, a spus cineva. Cauza discernământului doctrinar se află în acest punct, în mare pericol. A spune, nu contează doctrina, haideți să ne apucăm de evanghelizare este tot atât de ridicol cum ai spune unor echipe de fotbal, nu contează mingea, haideți să începem să jucăm! (Peter Lewis).

Există deja grupuri religioase care operează bazate pe o excesiv de îngustă și părtinitoare înțelegere a ortodoxiei, anatemizând pe oricine nu se conformează concepției lor despre doctrina ortodoxă. Dar acestea nu pot deține monopolul asupra ortodoxiei și asupra interpretării adevărului biblic la fel cum noi nu putem spune că am trimis primul om pe Lună.
De data aceasta nu voi face referiri la nici un grup care din punctul de vedere al Bibliei se încadrează în ortodoxie sau erezie pentru ca în acest fel să se poată distinge cu ușurință concepția biblică despre ortodoxie și doctrină sănătoasă. Voi izola ceea ce Biblia spune despre doctrină fără să asociem cu ceea ce alții spun despre ea.

NECESITATEA DOCTRINEI
La ieșirea dintr-un climat de intensă îndoctrinare comunistă, probabil că cei mai mulți reacționați neplăcut la pomenirea cuvântului doctrină și la ideea că pentru a avea o viață creștină sănătoasă este nevoie de doctrină. Chiar și cei mai mulți creștini care afirmă anumite doctrine acordă o atenție minimă doctrinei deși pe baza acesteia au sau nu au legătură cu alții. Dintre multele obiecții care se aduc împotriva sublinierii necesității doctrinei în Creștinism, vreau să indic 5 care par cele mai răspândite. Așadar, despre doctrină se spune că,

1. nu este importantă
2. nu este practică
3. nu ajută unității creștinilor ci mai degrabă îi divizează
4. nu este spirituală și fiind doar informație aceasta ține numai de creier
5. nu se poate cunoaște fiind greu de definit sau imposibil de formulat

Însă importanța doctrinei poate fi cel mai bine demonstrată prezentând răspunsurile pozitive la aceste acuzații negative care i se aduc.

IMPORTANȚA DOCTRINEI
În gândirea populară, doctrina privește lucrurile neesențiale care nu sunt importante pentru majoritate. Ea este doar pentru oamenii învățați, pentru teologi, pentru preoți, pastori și slujitori ai Bisericii. Deși poate fi banalizată, doctrina creștină are totuși un rol extrem de important pentru toți oamenii. Doctrina creștină (adică, învățăturile Scripturii) răspund celor mai fundamentale întrebări ale vieții. La întrebări ca, cine este Dumnezeu, cine suntem noi și de ce ne aflăm aici (Ps.8:3-8, Evrei 11:6). Modul în care răspundem la aceste întrebări modelează decisiv felul în care trăim. A le ignora înseamnă a trece nepăsători și groaznic de inconștienți prin viață, față de ceea ce este cu adevărat important.
Doctrina este deosebit de importantă fiindcă de o sănătoasă proclamație a învățăturilor biblice depinde înțelegerea de către noi a evangheliei, a mântuirii și a speranței pe care o putem avea în Hristos. Nimic mai puțin decât chiar destinul nostru etern depinde de ea. Și nu vreau să spun prin aceasta că toți trebuie să devenim teologi sau cunoscători ai fiecărui detaliu de interpretare pentru a putea fi mântuiți. Dar, Biserica ca întreg trebuie să se îngrijească să proclame adevărata evanghelie și ca fiecare să aibă șansa să o audă.
Este adevărat că unele chestiuni doctrinare sunt mai puțin importante decât altele. Unul din rolurile cele mai cruciale ale teologiei creștine, și unul dintre cele mai neglijate este de a separa ceea ce este cu adevărat important - esențialul - de ce este mai puțin important -neesențialul (vezi Rom.14 care este un foarte bun exemplu). Astfel, tratată cum se cuvine doctrina este foarte importantă în viața omului și cultivarea doctrinei sănătoase ar trebui să fie, într-o anumită măsură, preocuparea fiecărui individ.
Comportamentul nostru este adevărata oglindă a doctrinei noastre. (Michel de Montaigne). Adevărul biblic ne-a fost dat pentru a ne schimba viețile, nu pentru a stimula discuții (Dick Dowsett). Doctrina Creștinismului a fost atât de diluată și a ajuns atât slabă încât dacă ar fi otravă nu ar face rău nimănui, iar dacă ar fi medicament nu ar vindeca pe nimeni! (A.W.Tozer).

DOCTRINA ESTE PRACTICĂ
R.B.Kuiper a spus că , "Acela care accentuează trăirea creștină în defavoarea doctrinei creștine este vinovat de o mare greșeală. Neglijează faptul deloc neînsemnat că trăirea creștină este înrădăcinată în doctrina creștină".
Este din nou un obicei în zilele noastre să se afirme că practica este mai importantă decât teoria - că a face bine (orthopraxis) este mai presus de a crede bine (orthodoxie). Dar aceasta este doar o teorie omenească. Realitatea este că ceea ce credem determină ceea ce facem. Scopul pentru care D-zeu instruiește mintea este ca să poată transforma viața (Al Martin). Astfel fiindcă doctrina reprezentând ceea ce credem, afectează ceea ce facem ea este importantă din punct de vedere practic.
Trebuie totuși să recunoaștem că efectele practice ale doctrinei sunt limitate. Doctrina nu determină sau comandă acțiunile noastre fără excepție. Adeseori acționăm conform dorințelor sau poftelor noastre, contrar crezurilor noastre. De exemplu, cineva poate să susțină chiar sub forma unei doctrine, că a minți este greșit dar egoismul sau interesul acestuia pot câștiga întâietate față de convingerile doctrinare și să-l ducă la minciună. Caracterul practic al doctrinei se găsește nu atât în determinarea/formarea comportamentului nostru cât în informarea lui. Adică, oferindu-ne cunoștința cu care prin harul lui Dumnezeu, să putem face ce este bine.
Ce vreau să rețineți este că ar trebui să considerăm atât doctrina cât și practica la fel de importante. Ceea ce contează în final este ca omul să trăiască în ascultare față de Dumnezeu și să experimenteze dragostea Lui. În acest sens, practica este mai importantă decât doctrina. Cu toate acestea, Dumnezeu ne-a arătat limpede în Cuvântul Lui că folosește doctrina pentru formarea și sfințirea noastră practică (1 Tim.1:3-7; 2 Tim.3:15-17, În 1 Tim.6:3 doctrina biblică este numită "învățătura care duce la evlavie").

Cei ce înlătură doctrina biblică...(vezi, Bis.Ortodoxă) sunt cei mai mari dușmani ai practicii/trăirii creștine.

Importanța practică a doctrinei creștine este așadar mare. Doctrina ne ajută să ne formăm o imagine realistă despre noi înșine și despre lumea din jurul nostru fără de care suntem sortiți unei vieți zadarnice (Mat.22:23-33; Rom.12:3; 2 Tim.4:3-4). Doctrina ne poate proteja de falsuri spirituale care distrug credința și conduc la comportament deviant (1 Tim.4:1-6; 2 Tim.2:18; Tit 1:11). Doctrina ne pregătește să slujim și altora (vezi Efes.4:11-12).

DOCTRINA UNEȘTE
Poate critica cea mai des întâlnită privitoare la doctrină este aceea că i-ar diviza pe oameni, în special pe credincioși. Într-adevăr privind la istoria Creștinismului (dar și la a altor religii ale lumii) putem vedea că doctrinei i s-a îngăduit să-i divizeze pe oameni în moduri detestabile. Dar privită din punct de vedere biblic, doctrina de fapt intenționează să-i unească pe oameni. Deși este adevărat că doctrina duce în mod inevitabil uneori la divizarea oamenilor este așa fiindcă oamenii sunt atât de diferiți, acționează atât de diferit și o fac pe baza crezurilor lor foarte diferite. Ceea ce nu este de dorit este ca doctrina să-i divizeze pe oameni care s-ar cuveni să fie uniți sau ca particularitățile acestora să fie exprimate în mod greșit în doctrine divizive. Adică, doctrina nu ar trebui să-i dividă și să-i împiedice să aibe părtășie pe creștinii care în afară de particularitățile caracterului lor și personalităților diferite care-i fac să-și exprime credința în mod diferit, nu au nici un alt temei de despărțire. De asemenea, ea, doctrina nu ar trebui să-i aducă în punctul în care să-i urască sau să fie intoleranți cu cei diferiți de ei în manifestarea credinței lor.

MOTIVE CÂND SĂ TE DESPARȚI
Biblia le poruncește creștinilor să se ferească (despartă) de învățătorii falși sau de eretici din motive doctrinare (Rom.16:17; 2 Ioan 9,10). Făcând aceasta ei sunt uniți împotriva ereziei (Efes.4:12-13). De aceea, a lua poziție împotriva ereziei promovează unitatea creștină(!).

- 1 Cor.7 - 1 Tim.6:3-5 - Tit 3:10 - Mat.18:17 - Rom.16:17 - 2 Tes.3:6,14 - 2 Tim.3:5

În timp ce creștinii se maturizează împreună în înțelegerea doctrinei biblice ei devin mai uniți în gândirea lor care este modelată de neschimbătoarele principii biblice. Pe deasupra, o înțelegere echilibrată a doctrinei poate să-i ajute pe cei divizați de diferențele doctrinare să descopere care puncte sunt minore sau greșite și care nu sunt, putându-se realiza reconcilierea acestora (Filip.3:15-16).
Este mai degrabă înțelegerea doctrinară superficială cea care duce la dezbinarea creștinilor decât aprofundarea doctrinelor acestora. A cunoaște doctrinele Bibliei este un pas ce poate fi făcut înspre unitatea creștinilor. Pentru ca unii să fie cu adevărat câștigați, aceștia trebuie câștigați de către adevăr! (Spurgeon)

DOCTRINA ESTE SPIRITUALĂ
Deși unii consideră preocuparea față de acuratețea doctrinară intelectualism nespiritual sau snobism, în realitate doctrina sănătoasă este foarte importantă pentru a avea o spiritualitate sănătoasă. Doctrina creștină ne învață despre Dumnezeu, despre planul Lui pentru viețile noastre, cum suntem din punct de vedere spiritual atunci când suntem despărțiți de El și cum ne schimbă harul lui Dumnezeu atunci când îl cunoaștem, pe scurt tot ceea ce trebuie să știm pentru a cultiva o autentică spiritualitate.

Rom.6:17-18: "ați ascultat din inimă de dreptarul învățăturii pe care ați primit-o";
2 Tim.1:13 "dreptarul învățăturilor..." se ține "spiritual"!

"La fel cum sămânța este făcută pentru pământ, tot așa și inima este făcută pentru adevărul lui D-zeu și adevărul lui D-zeu pentru ea"

DOCTRINA SE POATE CUNOAȘTE/DEFINI
Unii evită studierea doctrinei creștine fiindcă sunt convinși că este prea dificilă de înțeles. În timp ce copiii mici, oamenii înapoiați mintal sau alții este posibil să nu fie capabili de înțelegerea problemelor doctrinare, marea majoritate a adulților - mai tineri sau mai bătrâni - sunt în stare să înțeleagă mai mult decât s-au străduit să o facă. Fiecare individ este responsabil să dobândească cunoaștere doctrinară atâta cât îi permit facultățile lui mintale, nivelul educațional sau ocaziile vieții.
Scriptura le poruncește tuturor creștinilor Să cunoască doctrina. În general, piedici spirituale ce se pot îndepărta și nu piedici intelectuale ce nu se pot, îi împiedică să progreseze în înțelegerea lor doctrinară (Evrei 5:11-14). Hristos a dat Bisericii învățători care să-i ajute pe credincioși în cunoașterea doctrinei (Efes.4:11). Evident că acești învățători trebuie să stăpânească doctrina la un nivel superior majorității creștinilor și aceasta cu scopul de a împărtăși cât mai mult adevăr membrilor trupului lui Hristos. Doctrina sănătoasă este suficient de dificilă încât să necesite, onestitate și disciplină, dar în același timp suficient de accesibilă tuturor celor care se bizuie pe harul lui Dumnezeu pentru a o cunoaște.

DOCTRINA CONDUCE LA DISCERNĂMÂNT SPIRITUAL
În vremurile în care trăim discernământul spiritual este în mare suferință. Doctrina ne oferă parametri externi și obiectivi pentru experiențele noastre lăuntrice și subiective, putând astfel să discernem adevărata spiritualitate de cea falsă sau artificială, sau chiar demonică (Col.2:22-23; 1 Ioan 4:1-3). Episcopul J.C.Ryle spunea că, "Poți să vorbești de experiențe religioase cât vrei, dar dacă acestea nu au rădăcini doctrinare sunt asemenea unor flori culese ce au fost înfipte în pământ și care se vor ofili, murind foarte repede". Chuck Smith: "Nu contează cât de sus sari în timpul unei experiențe spirituale ci cât de drept umbli după trecerea ei"

NEVOIA UNUI ETALON, A UNUI CRITERIU : Evrei 4:12 "Kritikos" - pentru a putea prinde cu ocaua mică - programul de pregătire al casierilor din American Banking Association
- creștinii critici sunt în mare căutare! cu discernământ!
A-L PRACTICA DUCE LA ÎNOBILARE NU LA ÎNJOSIRE! Fapte 17:11 "o inimă mai aleasă"

EXISTENȚA FALSULUI POSTULEAZĂ EXISTENȚA ORIGINALULUI: "Plima" (?) + "Puma". "Panasoanic" + "Panasonic"!

LUMEA REACȚIONEAZĂ URÂT: "trăiește și lasă și pe alții să trăiască!"

CRITICISMUL NU ÎNSEAMNĂ ANTAGONISM, DUȘMANIE - nu-i nici imoral, antisocial, necreștinește, nedemn! (Se poate critica Protestantismul fără a porni un război cu Irlanda catolică. Islamul, fără Bosnia.)

SĂ DEZAGREĂM ÎN MOD AGREABIL!

CA OBIECTIV SUPREM: CÂȘTIGAREA SUFLETULUI NU A DISPUTEI!

În preocuparea față de o exactă înțelegere a doctrinei creștine împlinim unul dintre aspectele celei mai mari porunci a lui Dumnezeu - de a-l iubi pe Dumnezeu cu toată mintea noastră (Mat.22:37). Această poruncă ne spune foarte categoric să facem orice efort pentru a ne conforma doctrinele și crezurile noastre adevărului (vezi Rom.12:2), iar aceasta înseamnă doctrină.

Biblia îi încurajează pe creștini să-și folosească cunoașterea lor doctrinară pentru a deosebi adevărul de eroare și binele de rău. Exemplul clasic este 1 Ioan 4:1-3. sau 2 Ioan 9,10.

EXEMPLU:
Pavel nu vorbește doar de discernământul spiritual ci și oferă argumente doctrinare în replică la crezul eretic că nu ar fi nici o înviere a celor morți - 1 Cor.15:12-19.

Ambele sunt aspecte ale aceleiași activități. Nu se contrazic ci se completează. Spiritualitatea adevărată include supunerea minții față de învățăturile Bibliei iar doctrina sănătoasă recunoaște că înțelegerea de către noi a adevărului biblic depinde de iluminarea făcută de Duhul Sfânt. Deci, în discernământul său creștinul se inspiră din cunoștința ce i-a fost dată de Dumnezeu a doctrinei biblice având sensibilitate față de Duhul Sfânt.


Doctrine