Dorinţa noastră este ca, pe măsură ce devenim mai familiarizaţi cu adevărurile importante ale credinţei creştine, aşa cum ne învaţă Biblia, să creştem în harul şi cunoştinţa Domnului nostru Isus, să ştim ce credem, şi de ce credem aceasta şi să fim echipaţi pentru a apăra credinţa (1Petru 3:15).
Această broşură este creată pentru a determina cititorul să-şi arunce privirea prin Scripturi pentru a intra în posesia unor mai bune cunoştinţe despre Biblie şi credinţele esenţiale ale creştinăţii. Broşura poate fi folosită în mod individual sau în grupuri mici. Toate răspunsurile la întrebări sunt furnizate la sfârşitul cărţii.
PARTEA 1
În aceste broşuri despre doctrinele mântuirii (părţile 1 şi 2) vom privi la termenii şi conceptele folosite în Biblie, termeni şi concepte ce descriu multiplele faţete ale convertirii spirituale de la moarte la viaţă a omului. Vom încerca să facem acest lucru într-o ordine logică, dar trebuie să înţelegem că, multe dintre aceste concepte nu pot fi întotdeauna separate cu claritate, deoarece se suprapun prin înţelesul lor.
Se pare că, datorită adâncimii şi lăţimii dragostei lui Dumnezeu, nu poate exista doar un singur concept care să descrie minunata Sa lucrare de mântuire. De aceea vom privi la ceea ce învaţă Biblia despre următoarele concepte ce privesc mântuirea noastră:
1. Depravarea omului
2. Substituirea
3. Pocăinţa
4. Credinţa
5. Naşterea din nou
6. Justificarea
7. Răscumpărarea
8. Împăcarea
9. Înfierea
10. Sfinţirea
11. Învierea
12. Siguranţa
În partea întâi vom acoperi primele şase doctrine, iar în partea a doua ultimele şase. Sperăm că acest studiu vă va fi de ajutor în a înţelege marea mântuire ce-o aveţi în Isus Cristos, Domnul şi Mântuitorul nostru.
Pentru început, vom privi la ceea ce are de spus Biblia despre condiţia (starea) omului înainte ca mântuirea să aibă loc în viaţa lui. Trebuie spus că aceasta este condiţia fiecărei persoane din rasa umană, indiferent de religia sa și indiferent de poziţa avută în societate. Biblia ne învaţă că omul este total depravat. Putem defini depravarea în felul următor: omul se găseşte în cea mai rea stare în care poate fi. Poate vă gândiţi: "Eu nu sunt atât de rău cum este vecinul meu, care trăieşte ca diavolul." N-am spus că fiecare om este pe cât se poate de rău, ci că fiecare se află în starea cea mai rea. Vorbim despre starea sa înaintea lui Dumnezeu. Nu este vorba despre purtarea omului, ci despre starea sau condiţia omului. Este vorba despre estimarea lui Dumnezeu (şi nu a omului) cu privire la om.
1. În efortul său de a dezvălui starea tuturor oamenilor (evrei şi neamuri), la ce concluzie ajunge Pavel în Romani 3:10? ☑
2. Conform cu Romani 3:23, câţi dintre noi au păcătuit? ☑
3. Ce a observat Solomon (cel mai înţelept om care a trăit vreodată) cu privire la om (Eclesiastul 7:20)? ☑
4. Cum ne numeşte Ioan dacă spunem că nu avem păcat (1Ioan 1:8)? ☑
Nu suntem păcătoşi pentru că păcătuim. Asta ar sugera că unii păcătoşi sunt mai răi decât alţii. Mai degrabă suntem păcătoşi pentru că avem o natură păcătoasă şi în consecinţă, păcătuim pentru că suntem păcătoşi. Am fost născuţi cu o natură păcătoasă.
Ultima jumătate a capitolului 5 din Romani vorbeşte despre păcatul lui Adam şi despre cum a intrat, prin el, păcatul în lume.
5. Conform versetului 19 din Romani, capitolul 5, ce efect a avut păcatul lui Adam asupra noastră? ☑
Cu toţii ne tragem din Adam şi natura sa a fost transmisă de-a lungul veacurilor fiecărei fiinţe umane. Datorită acestei naturi păcătoase pe care am moştenit-o de la Adam şi noi păcătuim împotriva lui Dumnezeu.
Dar atunci poti să întrebi, cum ne face acest lucru să fim în cea mai rea stare în care am putea fi? Nu există totuşi oameni care să trăiască o viaţă mai morală (dreaptă) decât alţi? Când priveşti lucrurile în acest fel , aminteşte-ţi că le priveşti din punct de vedere uman. Dar din punctul de vedere al lui Dumnezeu, lucrurile arată diferit. El ne vede pe toţi ca păcătoşi care suntem supuşi aceloraşi consecinţe ale păcatelor noastre.
6. Conform cu Romani 5:12, 6:23 şi Efeseni 2:1, care este una dintre consecinţele păcatului? ☑
Acest lucru înseamnă deopotrivă moarte fizică şi spirituală. Noi eram în Adam când el a păcătuit. Moartea sa spirituală ne-a fost transmisă, la fel şi cea fizică.
7. Care este o altă consecinţă a păcatului, aşa cum se desprinde din Romani 5:18? ☑
Ca păcătoşi, cu toţii suntem condamnaţi la moarte şi la iazul de foc veşnic (Apocalipsa 20:15). Vă puteţi gândi la o stare mai rea în care să ne putem găsi decât aceasta? Şi aceasta este starea în care se află toţi cei care n-au experimentat mântuirea lui Dumnezeu. Este starea de depravare totală. Suntem într-o stare cât se poate de rea.
8. Dacă nu sunteţi încă convinşi că omul se află într-o stare cât se poate de rea, citiţi următoarele versete şi descrieţi în câteva cuvinte ce spune fiecare dintre ele referitor la depravarea omului:
| a. Efeseni 2:12, 13 - | ☑ |
| b. Romani 11:32 - | ☑ |
| c. Coloseni 1:13 - | ☑ |
| d. 1 Ioan 5:19 - | ☑ |
| e. Romani 7:18 - | ☑ |
| f. Isaia 53:6 - | ☑ |
| g. Efeseni 2:3 - | ☑ |
Sper că începem să ne dăm seama de depravarea noastră în ochii lui Dumnezeu. Fără această cunoştinţă nu putem înţelege sau aprecia pe deplin celelalte doctrine ale mântuirii ce sunt parcurse în această broşură. Deci, după ce am privit la starea de depravare a omului, haideţi să vedem ce soluție a avut Dumnezeu pentru condiţia noastră.
Dacă toţi oamenii sunt condamnaţi datorită păcatului, atunci ce putem face pentru a scăpa de mânia lui Dumnezeu? Oare trebuie să încercăm să trăim cât de drept putem şi să sperăm că Dumnezeu este îndeajuns de mulţumit încât să ne absolve de pedeapsa cu moartea? Mulţi dintre noi au încercat în felul acesta. Dar ori ne-am înşelat pe noi înşine gândindu-ne că putem împiedica judecata lui Dumnezeu prin faptele noastre bune, ori am încetat să mai încercăm, şi ne-am scos pur şi simplu această idee din cap. Dar realitatea este că Dumnezeu este un Dumnezeu neprihănit şi nu poate lăsa păcatul nepedepsit. De asemenea, Dumnezeu este un Dumnezeu îndurător, care ne iubeşte. Şi ne-a iubit atât de mult, că L-a trimes pe Fiul Său, Isus Cristos, să ia asupra Lui pedeapsa ce se cuvenea întregii omeniri, şi astfel noi să putem avea o relaţie dreaptă cu Dumnezeu. Isus a venit pentru a fi înlocuitorul nostru.
Vedem o imagine a acestei doctrine a Noului Testament în Vechiul Testament. În Geneza 22, Dumnezeu îl testează pe Avraam spunându-i să-l ia pe singurul său fiu, Isaac, să-l ducă în ţinutul Moria şi acolo să-l jertfească. Avraam a ascultat de Domnul, l-a luat pe Isaac şi au pornit într-o călătorie de trei zile pentru a ajunge la locul pe care îl alesese Dumnezeu pentru jertfirea lui Isaac. Totuşi, Isaac, necunoscând care era porunca dată de Dumnezeul tatălui său, îl întreabă pe Avraam în versetul 7: "Iată focul şi lemnele; dar unde este mielul pentru arderea de tot?"
9. Care a fost răspunsul lui Avraam (versetul 8)? ☑
Pe măsură ce Avraam se pregătea pentru jertfirea fiului său, tocmai când era gata să-l înjunghie pe Isaac, este oprit de un înger al Domnului. Avraam îşi demonstrase credinţa în Dumnezeu prin ascultare faţă de El. Încercarea a luat sfârşit şi Dumnezeu s-a îngrijit de un berbec pentru jertfă.
10. Versetul 13 spune: "...şi Avraam s-a dus de a luat berbecele şi l-a adus ca ardere de tot ☑ (completaţi spaţiul liber)
Acest înlocuitor este o ilustrare a ceea ce urma să facă Isus pentru noi ca şi substituent (înlocuitor) al nostru. De fapt, tot sistemul de jerfe pe care Dumnezeu îl stabilise pentru naţiunea lui Israel era o imagine a lui Isus Cristos, unul dintre aspecte fiind substituirea sa pentru pedeapsa noastră.
11. Cum îl descrie Ioan Botezătorul pe Isus în Ioan 1:29? ☑
Aici se vorbeşte despre Isus ca fiind Acela care a împlinit imaginea acelui miel substituent şi de jertfă ce se găseşte în Vechiul Legământ. Aşa cum mielul ce urma să fie jertfit trebuia să fie fără niciun cusur, tot astfel Cel ce ia asupra Sa păcatul lumii trebuia să fie fără păcat, altfel urma să sufere pedeapsa pentru propriile sale păcate.
12. Conform cu Romani 6:23, care este pedeapsa pentru cel ce păcătuieşte? ☑
Pentru a fi substituentul perfect, Cristosul trebuie:
1) să se identifice cu omul şi 2) în acelaşi timp să fie fără păcat.
13. Despre care dintre aceste două cerinţe se vorbeşte în:
a. Evrei 2:14? ☑
b. 1 Petru 3:18? ☑
Numai Dumnezeu se putea potrivi acestei cerinţe a perfecţiunii fără de păcat, dar, pentru a putea muri pentru păcatele oamenilor, El a venit într-o fire asemănătoare cu cea a firii pământeşti păcătoase (Romani 8:3), ca Dumnezeul-Om, Isus Cristos.
"Şi tocmai un astfel de Mare Preot ne trebuia: sfânt, nevinovat, fără pată, despărţit de păcătoşi şi înălţat mai pe sus de ceruri, care n-are nevoie, ca ceilalţi mari preoţi, să aducă jertfe în fiecare zi, întâi pentru păcătele sale, şi apoi pentru păcatele norodului, căci lucrul acesta l-a făcut odată pentru totdeauna, când S-a adus jertfă pe Sine Însuşi." Evrei 7:26,27
14. Cum explică Evrei 2:9 substituirea lui Isus Cristos pentru noi? ☑
15. 2Corinteni 5:14 ne spune că "Unul singur (Isus) a murit pentru toţi..." Cum continuă acest verset să ne arate că El a murit în locul nostru? ☑
Isus Cristos nu numai că a murit pentru folosul nostru, ca binecuvântările lui Dumnezeu să vină peste noi prin moartea Sa, ci El a murit, de fapt, în locul nostru. Datorită acestui act plin de har, noi am fost scutiţi de datoria noastră şi puşi într-o relaţie dreaptă cu Dumnezeu.
"Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El." 2Corinteni 5:21
Isus Cristos a satisfăcut toate cerinţele sfinţeniei, neprihănirii şi dreptăţii divine astfel ca Dumnezeu să fie liber să acţioneze în interesul păcătoşilor. Bariera păcatului a fost înlăturată.
Deci, am văzut acum care este răspunsul plin de dragoste al lui Dumnezeu faţă de situaţia de totală depravare a omului, situaţie datorată păcatului nostru. Isus Cristos a plătit pentru păcatul nostru cu propria Lui viaţă fără de păcat, pentru a ne putea oferi o poziţie de neprihănire înaintea Tatălui. Oare înseamnă asta că toţi oamenii sunt mântuiţi? Nu, omul trebuie ca în mod individual şi personal să-şi însuşească această lucrare a lui Isus. Şi cum să facă acest lucru? Biblia ne spune că acest lucru se face prin pocăinţă şi credinţă. Acum vom privi mai îndeaproape la aceste aspecte legate de răspunsul omului faţă de harul lui Dumnezeu.
În contextul mântuirii, pocăinţa şi credinţa nu pot fi separate cu claritate, deoarece în cadrul conceptului de credinţă se află pocăinţa. Oricum, pentru acest studiu le vom defini separat şi, în acelaşi timp, vom arăta relaţia lor de interdependenţă.
Pocăinţa poate fi definită ca fiind schimbarea scopului sau părerii unui om. Este întotdeauna o pocăinţă de păcat. Actul pocăinței se bazează în primul rând şi mai cu seamă pe o înţelegere intelectuală a caracterului păcatului, vina omului relativ la acesta şi, în final, datoria omului de a se întoarce de la păcat. Pentru a conchide, procesul pocăinţei este actul de credinţă în Isus Cristos. Nu numai că ne întoarcem de la păcat; trebuie să ne întoarcem spre ceva - şi ţinta spre care ne întoarcem este Persoana lui Isus Cristos.
Acest proces este ilustrat cel mai bine într-o parabolă spusă de Isus, parabolă numită de noi "Pilda fiului risipitor." Citiţi Luca 15:11-32.
16. Ce arată versetele 11-16 cu privire la condiţia spirituală a fiecarei persoane înainte de mântuire? ☑
17. Ce frază din versetul 17 indică pocăinţă intelectuală? ☑
18. Care sunt cele două versete care dezvăluie că fiul era conştient de vina păcatului? ☑
19. Ce frază ne arată întoarcerea lui de la păcat? ☑
20. Nu numai că s-a întors de la păcatul său, dar încotro s-a şi îndreptat? ☑
O observaţie importantă, ce trebuie să fie făcută în legătura cu această pildă, se găseşte în versetul 21. După ce s-a întors de la păcatele sale, fiul nu s-a considerat demn să poarte numele de "fiu". El a venit ca şi păcătos vinovat să se smerească în faţa unui tată îndurător. Doar tatăl său îi putea restitui poziţia de fiu. Niciodată să nu ne gândim că putem câştiga o poziţie corectă în faţa lui Dumnezeu încercând să nu mai păcătuim. Unii oameni au ajuns să creadă că acesta este înţelesul pocăinţei. Pocăinţa completă înseamnă întoarcerea către Dumnezeu în smerenie, alergarea în braţele Sale pline de îndurare și credința în faptul că numai El ne poate restabili şi da viaţă.
21. Conform cu Faptele Apostolilor 26:20, care era mesajul lui Pavel pentru iudei şi neamuri? ☑
Pavel n-a spus: doar "întoarceţi-vă de la păcatele voastre." Mesajul său era să te întorci de pe cărarea pe care te afli şi să te îndrepţi către Dumnezeu.
22. Conform cu mesajul lui Pavel din Faptele Apostolilor 20:21, ce cuvânt putem folosi ca înlocuitor pentru "întoarcerea la Dumnezeu"? ☑
Credinţă înseamnă să fi convins de adevărul revelat al lui Dumnezeu. Este supunerea întregii fiinţe la călăuzirea şi controlul unui astfel de adevăr. Înseamnă să te încrezi, să-ţi pui încrederea în ceva, să te bizui pe ceva. Ţinta, obiectivul credinţei noastre este Dumnezeu şi Fiul Său, Isus Cristos.
Ţinta credinţei
23. Unul dintre cele mai familiare versete din Biblie este Ioan 3:16. Citiţi acest verset şi răspundeţi întrebărilor de mai jos:
a. Cine trebuie să fie ţinta credinţei noastre conform acestui verset? ☑
b. Din ce ne va izbăvi credinţa în Isus? ☑
c. Care este rezultatul credinţei în Isus Cristos? ☑
24. Citiţi Romani 1:16
a. Ce anume a spus Pavel că este puterea lui Dumnezeu pentru mântuire? ☑
b. Pentru cine este această mântuire? ☑
25. Ce este această Evanghelie despre care vorbeşte Pavel şi în care trebuie să credem? Citiţi 1Corinteni 15:1-4 şi scrieţi care este rezumatul lui Pavel cu privire la Evanghelie. ☑
Încrederea noastră în Isus Cristos şi în aceste adevăruri privitoare la moartea şi învierea Sa este absolut necesară pentru mântuirea noastră. Aceasta este credinţa care duce la mântuire.
În Ioan 6:47-58, Isus oferă o imagine interesantă a ceea ce înseamnă să ai credinţă în El.
26. Ce spune Isus, în versetul 47, că trebuie să facă cineva pentru a avea viaţa veşnică? ☑
27. Cu ce se compară Isus în versetele 48-51? ☑
28. Conform cu versetul 51, ce se va întâmpla cu cel ce mănâncă din Pâinea vieţii? ☑
29. În conformitate cu ceea ce spune Isus în versetul 54, ce trebuie să facă o persoană pentru a avea viaţa veşnică? ☑
30. La ce se referă Isus când vorbeşte despre sângele Său şi trupul Său (1Corinteni 11:26)? ☑
Moartea lui Isus Cristos pentru păcatele noastre şi învierea Sa au făcut posibil ca noi să avem viaţa veşnică. Deci Isus, în aceste versete, echivalează credinţa cu a mânca Pâinea vieţii, care este El Însuşi. Pentru ca noi să primim viaţa fizică de la pâinea fizică, trebuie s-o mâncăm. Din punct de vedere intelectual, putem şti că ne va ţine în viaţă. Putem şti totul despre vitaminele şi mineralele ce le conţine, despre cât de bună este pentru noi, dar dacă nu o mâncăm, nu ne-aduce niciun folos. Același lucru este adevărat şi în ce-L privește pe Isus. Putem şti din punct de vedere intelectual că Isus este Fiul lui Dumnezeu, putem şti despre moartea şi învierea Sa, dar dacă nu ne bizuim cu smerenie pe aceste adevăruri, ca ele să producă mântuirea în vieţile noastre, atunci Cristos nu ne este de niciun folos. Credinţa într-o doctrină nu este suficientă; încredrea într-o Persoană, Persoana lui Isus Cristos este. Nu numai că trebuie să avem credinţă în ceea ce a făcut Isus, ci trebuie să avem credinţă şi în ceea ce El este - Dumnezeu întrupat (Ioan 8:24), înviat din morţi (Romani 10:9, 10) şi înălţat la dreapta Tatălui (Filipeni 2:9-11).
Sursa credinţei
Efeseni 2:8-9 spune: "Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte ca să nu se laude nimeni."
31. Cum ne arată Filipeni 1:29 că vine credinţa de la Dumnezeu? ☑
32. Conform cu Romani 10:17, cum se naşte credinţa în inima noastră? ☑
Ca să nu începem să ne lăudăm în credinţa noastră, trebuie să ne dăm seama că până şi credinţa vine de la Dumnezeu. Nu există nici un aspect al mântuirii pentru care noi să putem primi creditul; este în totalitate lucrarea lui Dumnezeu.
Până acum am privit la depravarea omului, la condiţia noastră de oameni total pierduţi şi morţi din punct de vedere spiritual în faţa lui Dumnezeu. Apoi am văzut care este răspunsul lui Dumnezeu în ce priveşte condiţia noastră depravată, răspuns manifestat prin trimiterea Fiului Său, Isus Cristos, ca jertfă de substituire, pentru a lua asupra Sa pedeapsa adusă de păcatele noastre. El a satisfăcut toate cerinţele sfinţeniei, neprihănirii şi dreptăţii divine, pentru ca Dumnezeu să fie liber să acţioneze în interesul păcătosului. Dar am văzut că fiecare dintre noi, în mod individual, trebuie să se pocăiască şi să se întoarcă la El în credinţă, pentru ca astfel, lucrarea lui Isus Cristos să aibă efect în vieţile noastre. În momentul în care facem acest lucru, ceva incredibil se va petrece în duhurile noastre: ceea ce Biblia descrie ca fiind "naşterea din nou" (Ioan 3:3-7).
Ce este aceasta?
Naşterea din nou este acordarea unei vieţi noi şi divine şi, ca rezultat al acesteia, o schimbare a direcţiei.
33. Conform cu 2Corinteni 5:17, cum este numit omul care este în Cristos? ☑
34. Ce (cine) este această viaţă ce ne-a fost acordată (Galateni 2:20)? ☑
35. Care este caracteristica acestui nou eu aşa cum se desprinde ea din Efeseni 4:24 şi Coloseni 3:10? ☑
36. În ce ne transformă această naştere din nou (1Ioan 3:1, 2)? ☑
Prin acordarea vieţii lui Isus în momentul în care ne încredem în El, avem un nou eu (sine), care este imaginea morală a lui Dumnezeu, şi suntem făcuţi copiii Săi. Prin naşterea din nou Dumnezeu Atotputernic a devenit Tatăl nostru ceresc.
De ce avem nevoie de ea?
37. Care este consecinţa faptului că un om nu este născut din nou (Ioan 3:3, 5)? ☑
Isus i-a spus lui Nicodim (şi nouă): "trebuie să te naşti din nou" (Ioan 3:7). Nu putem fi mântuiţi fără această renaştere spirituală (vezi şi Tit 3:5). Motivul pentru care Isus spune că trebuie să ne naştem din nou este că El ştie că noi suntem total depravaţi datorită primei noastre naşteri. Aşa cum este scris în Efeseni 2:1, noi eram morţi în greşelile şi păcatele noastre. Deci avem nevoie de viaţă - o viaţă nouă care vine prin credinţa în Isus Cristos. Avem nevoie de o a doua naştere, o naştere ce vine de sus.
38. Ce a făcut Dumnezeu pentru noi, care eram morţi în greşelile noastre (Efeseni 2:4, 5)? ☑
Duhurile noastre, care erau moarte datorită naturii noastre păcătoase, au fost aduse la viaţă prin noua naştere. Acum avem o nouă natură, o natură ce poate avea părtăşie eternă cu Tatăl. Carnea şi sângele nu pot moşteni Împărăţia lui Dumnezeu (1Corinteni 15:50). Isus a spus: "ce este născut din carne, este carne" - referindu-se la prima noastră naştere, cea naturală - "şi ce e născut din Duh este duh" (Ioan 3:6) - vorbind despre nevoia noastră de a avea o nouă natură, una care este în stare să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu.
Cum are loc această naştere?
Acum, că înţelegem mai bine ce este această renaştere şi motivul pentru care trebuie să ne naştem din nou, haideţi să privim la modul în care această naştere din nou are loc în viaţa unui individ.
39. Conform cu Iacov 1:18 şi 1Petru 1:23, ce serveşte de instrument în naşterea noastră din nou? ☑
Auzim ce spune Cuvântul lui Dumnezeu cu privire la lucrarea lui Cristos, despre moartea Lui pe cruce în locul nostru. Auzim cum El a luat asupra Sa păcatele noastre şi a suferit pedeapsa acestor păcate prin moartea Sa. Dar nu suntem născuţi din nou prin această "cunoştinţă". Înainte de toate trebuie să existe din partea noastră un răspuns la Cuvântul lui Dumnezeu pentru ca Acesta să împlinească ceea ce Dumnezeu I-a încredinţat.
40. Conform cu Galateni 3:26, 1Ioan 5:1 şi Ioan 1:12, care trebuie să fie răspunsul nostru? ☑
Trebuie să ne punem încrederea în Persoana lui Isus Cristos, aşa cum ne este El dezvăluit în Cuvântul lui Dumnezeu.
41. După aceea, Cine împlineşte în noi noua naştere (Ioan 3:5-8)? ☑
Duhul Sfânt vine în inimile noastre aducând noua viaţă care ne-o dă Însuşi Dumnezeu. Deşi avem responsabilitatea de a ne pune credinţa în Isus, noua naştere este lucrarea lui Dumnezeu, de la început până la sfârşit, deoarece El este Cel care ne deschide inimile pentru a crede. Şi acum avem speranţa vieţii veşnice.
"Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Cristos din morţi, la o nădejde vie." 1Petru 1:3
Acum vom privi la o doctrină a mântuirii ce are de-a face cu poziţia noastră legală înaintea lui Dumnezeu. Am atins puţin acest subiect în studiul privitor la doctrina substituirii, dar acum vom studia mai îndeaproape această doctrină a justificării (neprihănirii).
Justificarea poate fi definită ca fiind actul prin care Dumnezeu îndepărtează de la credincios vina sa şi pedeapsa adusă de această vină. Aceasta este prima jumătate a justificării. A doua jumătate este că, după înlăturarea vinei şi pedepsei, Dumnezeu ne acordă o neprihănire pozitivă. Este neprihănirea lui Dumnezeu ca cea aflată în Isus Cristos, care locuieşte în cel credincios.
42. Există o caracteristică a lui Dumnezeu care apare de multe ori în Scriptură. Conform cu Iacov 4:12, care este această caracteristică? ☑
43. Ce trebuie să facă un om pentru a putea sta neprihănit în faţa lui Dumnezeu, Judecătorul tuturor (Romani 2:13)? ☑
44. Acum, înainte de a deveni prea sigur de tine însuţi, gândindu-te că ai împlinit toate poruncile lui Dumnezeu, citeşte Iacov 2:10 şi scrie care este soarta celui ce greşeşte măcar o dată încălcând una dintre poruncile lui Dumnezeu: ☑
Am văzut din studiul doctrinei depravării omului că suntem cu toţii păcătoşi. De fapt, am fost născuţi păcătoşi şi acţiunile noastre păcătoase nu fac decât să confirme acest fapt.
45. Deoarece suntem cu toţii păcătoşi, care este poziţia tuturor oamenilor înaintea lui Dumnezeu (Romani 3:10)? ☑
Nu numai că suntem vinovaţi în faţa unui Judecător sfânt şi drept, mai există şi o pedeapsă care vine ca rezultat al vinei noastre.
46. a. Citiţi Romani 5:16, 17 şi scrieţi care este judecata venită asupra acelora care sunt în Adam (adică cei care nu sunt născuţi din nou). ☑
b. Conform cu Romani 6:23, care este plata păcatului? ☑
După cum am văzut în doctrina cu privire la depravarea omului, ne aflăm într-o stare foarte rea din punct de vedere moral şi, după cum tocmai am văzut aici, suntem într-o stare foarte proastă şi din punct de vedere legal. Suntem în postura de vinovaţi şi condamnaţi la moarte. Dar există o veste bună! Putem fi justificaţi (consideraţi neprihăniţi). Putem sta nevinovaţi şi neprihăniţi înainte Judecătorului Atotputernic. După cum vom vedea, justificarea noastră este o altă faţetă a mântuirii noastre prin credinţa în Isus Cristos.
În definţia justificării am spus că există două părţi sau faţete ale justificării. Prima - există o înlăturare a stării noastre de vinovăţie înaintea lui Dumnezeu şi a pedepsei aduse de această vină. De asemenea, Dumnezeu trebuie să înlăture bariera păcatului, cauza păcatului nostru, înainte de a ne putea acorda neprihănirea Sa. În Scriptură, această parte a justificării se mai numeşte şi iertare.
47. a. Conform cu Marcu 2:17, Cine este sursa iertării noastre? ☑
Numai Cel căruia îi suntem datori ne poate scăpa de datoria noastră.
b. Prin Cine vine această iertare (Faptele Apostolilor 13:38)? ☑
48. Ce a făcut Isus pentru a ne elibera de vinovăţie şi de pedeapsa pentru păcatele noastre (Isaia 53:11)? ☑
După cum am văzut în doctrina substituirii, Dumnezeu este un Dumnezeu neprihănit şi nu poate lăsa păcatul nepedepsit. Aşa că, pentru a ne elibera de condiţia de vinovăţie şi de osânda morţii, Isus Cristos a luat asupra Lui pedeapsa ce ni se cuvenea nouă şi a murit în locul nostru. În El, neprihănirea lui Dumnezeu a fost împlinită odată pentru totdeauna. Cerinţele legii lui Dumnezeu au fost pe deplin satisfăcute în Isus Cristos.
Isus a spus: "...căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor." Matei 26:28
49. Cine poate primi această iertare (Faptele Apostolilor 10:43; 13:38-39)? ☑
Prin încrederea pusă în Isus Cristos, noi putem primi iertarea (vezi doctrina despre iertare şi credinţă). Noi nu putem face nimic - Isus a făcut totul pentru noi. Numai prin harul Său suntem iertaţi. "În El avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor, după bogăţiile harului Său..." Efeseni 1:7
50. Cât de departe a îndepărtat Dumnezeu păcatele noastre de la noi (Psalmul 103:12)? ☑
Gândiţi-vă la acest lucru. Estul şi vestul nu se vor întâlni vreodată. Dacă mergi spre sud, vei începe totuşi să te îndrepţi spre nord odată ce-ai trecut de Polul Sud. În schimb, poţi merge spre est pentru totdeauna şi niciodată nu vei începe să te îndrepţi spre vest. Iertarea lui Dumnezeu este dată o dată pentru totdeauna. Este completă. El spune în Isaia 43:25: "Eu, Eu îţi şterg fărădelegile, pentru Mine, şi nu-mi voi mai aduce aminte de păcatele tale."
A Lui să fie gloria! Păcatele noastre şi vina noastră nu vor mai fi menţionate şi Dumnezeu nu se va mai gândi la ele.
"Ferice, zice el, de aceia ale căror fărădelegi sunt iertate şi ale căror păcate sunt acoperite! Ferice de omul căruia nu-i ţine Domnul în seamă păcatul!" Romani 4:7, 8
51. "Acum dar nu este ☑ pentru cei ce sunt în Cristos Isus" (Romani 8:1)
52. a. Cum aţi răspunde la întrebarea din Romani 8:33? ☑
b. De ce? ☑
Acum vom privi la cealaltă parte a justificării, care ţine de neprihănirea noastră (poziţia noastră dreaptă înaintea lui Dumnezeu). Mulţi dintre noi cred că dacă ţinem poruncile lui Dumnezeu, sau cel puţin încercăm, Dumnezeu ne va accepta. Dar, mai devreme, am văzut că suntem cu toţii păcatoşi şi am încălcat poruncile lui Dumnezeu. Datorită faptului că avem această problemă, şi anume că încercăm să fim justificaţi prin faptele noastre, Pavel are multe de spus despre lege în Romani şi Galateni.
53. Conform cu Romani 3:20 şi Galateni 2:16, putem fi consideraţi neprihăniţi (justificaţi) prin faptele legii? ☑
54. Conform cu Romani 3:20, care este scopul legii? ☑
N-am fi ştiut vreodată că suntem păcătoşi dacă nu s-ar fi dat legea. Dumnezeu doreşte să ne arate că este imposibil ca noi să ţinem legea Sa, pentru că avem o natură decăzută. Suntem morţi în păcatele noastre şi avem nevoie de viaţă. Galateni 3:21 spune: "Dacă s-ar fi dat o lege care să poată da viaţa, într-adevăr, neprihănirea ar veni prin lege." Dumnezeu voia să ne aducă în punctul în care să realizăm că avem nevoie de El. Încercarea de a ţine legea înseamnă dependenţă de sine. Dumnezeu vrea să depindem de El în obţinerea neprihănirii.
55. Cum suntem consideraţi neprihăniţi şi cum primim neprihănirea (Romani 4:4-6; 3:21-24, 28; Galateni 2:16)? ☑
Dumnezeu, în harul Său, a îndeplinit un mare schimb pentru noi. "Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El" (2Corinteni 5:21). Păcatul nostru a fost socotit sau pus în contul lui Isus şi neprihănirea Lui ne-a fost socotită nouă.
Aşa cum în Adam am fost făcuţi păcătoşi, aşa suntem făcuţi acum neprihăniţi (Romani 5:19). Dumnezeu a îndeplinit pentru noi ceea ce noi n-am fi putut face vreodată. Isus Cristos ne-a luat păcatele şi ne-a dat neprihănirea Sa prin viaţa Lui care este în noi - o natură perfectă, neprihănită. Numai prin această neprihănire perfectă putem sta înaintea Marelui Judecător. Suntem acceptaţi în totalitate în prezenţa unui Dumnezeu Sfânt.
Ca şi Pavel, eu trebuie să mă dezic de toate împlinirile mele neprihănite şi să doresc să fiu găsit numai în El, nu având o neprihănire a mea, pe care mi-o dă legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Cristos, neprihănirea pe care o dă Dumnezeu prin credinţă (Filipeni 3:9). Aşa cum mâna întinsă de cel care se îneacă nu-i aduce meritul de a fi salvat, nici credinţa noastră nu merită neprihănirea Sa, ci numai punerea noastră într-o poziţie de dependenţă de El şi de modul Său de a mântui - prin dreptatea satisfăcută prin moartea Fiului Său.
56. Ce caracteristică a lui Dumnezeu este demonstrată prin justificarea noastră (Romani 3:24 şi Tit 3:7)? ☑
Niciodată nu poate exista un amestec de lege şi har. Legea are de-a face cu efortul de sine. Harul nu permite, nu acceptă nimic din partea eului - totul vine de la Dumnezeu, un dar gratuit prin credinţa în Isus Cristos. Nu avem niciun fel de neprihănire cu care să ne lăudăm. Neprihănirea creştinului vine numai de la Dumnezeu.
Deci am văzut că justificarea nu înseamnă numai îndepărtarea vinei şi a păcatului, ci şi acordarea neprihănirii lui Dumnezeu, pentru ca noi să putem sta în prezenţa Sa fără condamnare, total neprihăniţi şi acceptaţi.
"Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Cristos. Lui îi datorăm faptul că, prin credinţă, am intrat în această stare de har în care suntem; şi ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu." Romani 5:1-2
Sperăm că această primă parte a acestei serii de studii v-a fost de ajutor în creşterea spirituală. Pentru a putea continua acest studiu despre doctrinele mântuirii noastre, vă rugăm să obţineţi partea a doua a acestei serii de studii.
1. nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar
2. toţi
3. pe pământ nu este niciun om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască
4. minicinoşi
5. am fost făcuţi păcătoşi
6. moartea
7. osândă (condamnare) pentru toţi oamenii
8. a. fără Hristos; fără nădejde; fără Dumnezeu; depărtaţi
b. toţi în neascultare
c. sub puterea întunericului
d. zace în cel rău(sub puterea celui rău)
e. nimic bun nu locuieşte în mine
f. rătăceam cu toţi ca nişte oi
g. copii ai mâniei
9. Dumnezeu Însuşi va purta de grijă de mielul pentru arderea de tot
10. în locul fiului său
11. Mielul lui Dumnezeu ce care ridică păcatul lumii
12. moartea
13. a. Isus identificat cu omul
b. Isus a fost fără păcat
14. El a gustat moartea pentru toţi
15. când El a murit, a fost ca şi cum noi am murit
16. total depravată şi pierdută în păcat
17. "Şi-a venit în fire..."
18. versetele 18 şi 19
19. versetul 20 - "şi s-a sculat şi a plecat la tatăl său"
20. spre tatăl său
21. să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu
22. credinţa
23. a. Isus
b. moarte (spirituală)
c. viaţa veşnică
24. a. Evanghelia
b. pentru fiecare care crede
25. Cristos a murit pentru păcatele noastre; a fost îngropat şi a înviat a treia zi
26. să creadă
27. Pâinea vieţii
28. va trăi veşnic (în veac)
29. să mănânce trupul Său şi să bea sângele Său
30. la moartea Sa
31. ni s-a dat harul să credem
32. prin auzirea Cuvântului lui Hristos
33. o făptură nouă
34. Isus Cristos
35. este după chipul lui Dumnezeu
36. copii ai lui Dumnezeu
37. nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu şi nu poate intra în ea
38. ne-a adus la viaţă
39. Cuvântul lui Dumnezeu
40. credinţa în Isus Cristos
41. Duhul Sfânt
42. Dătătorul şi Judecătorul legii
43. să împlinească perfect legea lui Dumnezeu
44. se face vinovat de încălcarea tuturor poruncilor
45. nu este niciunul neprihănit
46. a. osânda care duce la moarte
b. moartea
47. a. Dumnezeu
b. Isus Cristos
48. a luat asupra Sa păcatele noastre
49. oricine crede
50. pe cât de departe este răsăritul de apus
51. nicio osândire
52. a. nimeni
b. pentru că Dumnezeu ne-a socotit neprihăniţi
53. nu
54. să ne descopere păcatul din noi
55. prin credinţă în Isus Cristos
56. harul Său