Doamne Isus, eu sunt orb, fii Tu lumina mea; sunt neştiutor, fii Tu înţelepciunea mea; sunt încăpăţânat, fii Tu mintea mea.
Deschide-mi urechea să percep imediat vocea Duhului Tău şi să alerg cu bucurie spre mâna Lui care mă cheamă;
Topeşte conştiinţa mea ca să nu mai rămână nici o împietrire, fă-o sensibilă la cea mai mică atingere a păcatului;
Când Satan se apropie, ajută-mă să alerg la rănile Tale, iar acolo să încetez să mai tremur la orice semnal de primejdie.
Fii Păstorul meu cel bun şi condu-mă la păşunile verzi ale Cuvântului Tău, fă-mă să mă aşez lângă râurile mângâierilor Lui.
Umple-mă cu pace, pentru ca nici o furtună neliniştitoare a lumii să nu tulbure calmul sufletului meu.
Crucea Ta a fost înălţată ca să fie refugiul meu, sângele Tău a curs ca să mă cureţe,
Moartea Ta mi-a adus siguranţa, Numele Tău l-am primit ca să mă mântuiască,
Prin Tine, tot cerul este turnat în inima mea, însă e prea mic ca să poată cuprinde dragostea Ta.
Am fost un străin, un proscris, un sclav, un răzvrătit, însă crucea Ta m-a adus aproape, mi-a înmuiat inima, a făcut din mine copilul Tatălui Tău, m-a primit în familia Ta, a făcut din mine un moştenitor împreună cu Tine.
O, de-aş putea să Te iubesc aşa cum mă iubeşti Tu, să trăiesc vrednic de Tine, Domnul meu, ca să pot reflecta imaginea Întâiului Născut al cerului!
Fă-mă să văd întotdeauna frumuseţea Ta cu ochiul limpede al credinţei, să simt puterea Duhului Tău în inima mea, pentru că, dacă El nu se mişcă cu putere înăuntrul meu, focul lăuntric nu se va aprinde.
Tradus de Florin Vidu